Gherila lor juridică, unde lipsesc până acum elemente de dovadă, s-a întors împotriva avocaţilor lor, acuzaţi de militanţi politici sau simpli confraţi că participă la o acţiune care subminează democraţia, transmite La Libre.

Lincoln Project, o coaliţie de republicani care se opun lui Donald Trump, a lansat o campanie pe Twitter axată punctual împotriva cabinetelor Jones Day şi Porter Wright, implicate în unele din aceste acţiuni în justiţie.

„Credeţi că nişte cabinete de avocaţi ar trebui să încerce să răstoarne voinţa poporului american?”, a scris pe Twitter acest grup conservator, cerând angajaţilor cabinetelor să demisioneze.

„Cu cât se aventurează mai mult pe terenul conspiraţionist al lui Trump (…) cu atât mai mult îşi pun în pericol reputaţia şi licenţa profesională”, au apreciat şi avocaţii Bradley Moss şi Joanne Molinaro într-un articol vitriolant pe site-ul The Atlantic.

Codul de conduită al Baroului federal are o clauză care interzice avocaţilor să introducă acţiuni numite „frivole”, adică cele care nu au bază legală sau dovezi, aminteşte Joshua Davis de la Centrul de Drept şi Etică de la Universitatea din San Francisco.

Potrivit acestuia, plângerile depuse până acum „sunt foarte aproape de această limită”.

Totuşi, se întâmplă rar ca judecătorii sau barourile să adopte sancţiuni contra unor avocaţi din aceste motive şi este puţin probabil ca ei să dorească să se amestece în această încurcătură politică”, declară el pentru AFP.

În opinia lui Bruce Green, profesor de drept la Universitatea Fordham, „adevărata critică” se referă mai curând la motivele acestor acţiuni. De vreme ce „nu par în măsură să schimbe rezultatul alegerilor„, folosesc la „colectarea de fonduri” sau la „adunarea de sprijinitori pentru republicani?”, se întreabă el.

Cât despre avocaţi, sunt întrebaţi „de ce nu-şi folosesc timpul şi talentul pentru lucruri mai valabile?”.

„Dar nu sunt chestiuni legale nici de încălcare a regulilor profesionale”, apreciază universitarul. „Este alegerea lor”.

Simpatii ideologice

Cele două cabinete criticate îşi susţin de altfel poziţia.

„Porter Wright are o lungă experienţă în dreptul electoral şi a reprezentat democraţi, republicani şi independenţi”, au reamintit serviciile sale de comunicare într-un mail pentru AFP.

Jones Day a jurat într-un comunicat că nu este implicat în „nicio plângere de fraudă electorală„, ci pur şi simplu într-un dosar care pune o „importantă şi recurentă chestiune de drept” şi priveşte voturile prin corespondenţă sosite după scrutin în Pennsylvania.

Acest cabinet este apropiat de republicani. Mai mulţi dintre asociaţii săi au servit guvernul Trump, printre care Don McGahn care a fost şeful serviciilor juridice ale Casei Albe la început de mandat.

Potrivit comisiei federale care supraveghează cheltuielile electorale, cabinetul a încasat peste 4 milioane de dolari în acest an din campania Trump sau a Grand Old Party.

„Este o afacere foarte profitabilă, compania nu face asta pentru bani”, ci mai curând din cauza unor „simpatii ideologice între unii dintre asociaţii săi şi partidul repubulican”, estimează Stephen Gillers, profesor de etică juridică la Universitatea din New York.

Chiar dacă „totul este perfect legal şi etic”, această poziţionare îi pune o „problemă de imagine” faţă de public, de clienţii săi şi de studenţii la drept care ar putea ezita să se alăture acestei firme pe viitor, subliniază el.

Bătălia juridică angajată de Donald Trump complică fără nicio îndoială tranziţia, dar „există 1,3 milioane de avocaţi în Statele Unite şi sute de cabinete mari”, aminteşte dl Gillers. „Dacă Jones Day ar refuza această muncă, un altul ar accepta-o”.