De la presupusa inserare a numărului „666” în structura documentului, până la temeri privind restrângerea unor libertăți fundamentale, CEI a fost ținta unei avalanșe de speculații.
În fața acestor reacții, autoritățile române încearcă să lămurească aspectele esențiale ale noului document și să combată dezinformarea. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a lansat recent un clip video explicativ, distribuit pe Facebook, cu scopul de a demonta cele mai frecvente mituri asociate cărții electronice de identitate.
CEI nu permite localizarea geografică
Una dintre cele mai răspândite idei false este aceea că noul buletin cu cip ar permite urmărirea în timp real a persoanei. Potrivit acestei teorii, documentul ar fi capabil să transmită poziția geografică a titularului către entități necunoscute. Ministerul Afacerilor Interne infirmă categoric acest mit.
CEI nu conține funcții de localizare, cum au dispozitivele mobile sau tabletele. Cipul nu este dotat cu GPS sau alte tehnologii de urmărire, iar rolul său este strict de identificare electronică în condiții de siguranță. Prin urmare, autoritățile susțin că ideea supravegherii permanente prin intermediul documentului este complet nefondată.
Nu stochează date bancare și nu limitează plățile în numerar
Un alt mit răspândit este că CEI ar include date bancare ale posesorului și ar putea fi folosit pentru controlul sau urmărirea tranzacțiilor. Conform MAI, această teorie este falsă. Cipul integrat în cartea electronică de identitate este similar cu cel folosit în pașapoartele biometrice și nu are legătură cu sistemele bancare.
Informațiile stocate sunt cele necesare identificării persoanei: nume, prenume, cod numeric personal, cetățenie, domiciliu, fotografie și două amprente digitale. Nu sunt incluse date privind conturi bancare, carduri sau istoricul de plăți. De asemenea, CEI nu afectează opțiunea de a efectua plăți în numerar.
Beneficii clare: securitate, comoditate și călătorii în UE
Dincolo de mituri, CEI vine cu o serie de avantaje concrete. Ministerul Afacerilor Interne subliniază că noul document digital va crește gradul de securitate în identificarea persoanei, contribuind la prevenirea fraudelor și furtului de identitate.
Un alt beneficiu important este utilizarea simplificată în relația cu instituțiile publice și private. CEI poate fi folosit, la fel ca un card bancar sau un pașaport, pentru autentificare rapidă, fără nevoia verificărilor suplimentare.
În plus, începând cu 2026, CEI va deveni documentul standard pentru călătoriile în Uniunea Europeană, în lipsa unui pașaport. Cartea de identitate simplă nu va mai fi acceptată în acest scop. Iar cei care solicită CEI până în 2026 vor putea beneficia de gratuitate, datorită finanțării oferite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
