Buget record pentru Apele Române: Creștere de 55% și investiții strategice pentru siguranța hidrologică a țării
Guvernul a aprobat, joi, noul buget pentru Administrația Națională „Apele Române”, iar cifrele confirmă o alocare istorică pentru gestionarea resurselor de apă ale țării. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat oficial că instituția va beneficia de un buget de 4,25 miliarde de lei, cu 55% mai mare decât în 2024, într-un gest financiar care marchează o schimbare de paradigmă în raportarea autorităților față de infrastructura hidrotehnică națională și riscurile climatice.
„A fost aprobat bugetul Administrației Naționale Apele Române. Este un buget în valoare de 4,25 miliarde de lei, cu o creștere de 55% față de anul trecut. Vorbim despre investiții in consolidarea infrastructurii hidrotehnice, de combatere a schimbărilor climatice și de modernizare a sistemului național de gestionare a apelor”, a declarat ministrul Mircea Fechet în cadrul unei conferințe de presă.
Buget cu bani, direcționați către intervenții urgente și investiții strategice
Potrivit ministrului, o parte importantă din noul buget va merge către lucrări hidrotehnice majore și intervenții urgente în zone afectate de fenomene extreme.
„Am alocat 441 de milioane pentru lucrări hidrotehnice, avem 24 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor de intervenție în regim de urgență în județele Galați și Vaslui afectate de viituri în luna septembrie a anului trecut”, a precizat Fechet.
Această direcționare a fondurilor pentru noul buget al Apelor Române vine în contextul în care, în ultimii ani, România s-a confruntat tot mai des cu evenimente meteorologice extreme, care au afectat grav comunitățile locale și au scos la iveală vulnerabilități sistemice în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor.
Sursele de finanțare pentru buget sunt fondurile europene și PNRR
Din cele 4,25 miliarde lei, o parte semnificativă provine din fonduri externe.
„Totodată, în acest buget avem 976 de milioane de lei din fonduri europene nerambursabile şi 1,17 miliarde de lei din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a explicat ministrul.
Aceste surse de finanțare susțin nu doar intervenții de urgență, ci și proiecte strategice pe termen mediu și lung, cu impact major în prevenirea dezastrelor naturale și în adaptarea la schimbările climatice.
„Discutăm despre creşteri în Târnava Mică şi tot acest fenomen se va propaga diminuându-se pe măsura trecerii timpului. În paralel, pentru a diminua efectele despre care vă vorbeam mai devreme, s-a dispus evacuarea în regim de urgenţă a două amenajări hidrotehnice. Prin aceste manevre de evacuare rapidă asigurăm diluţia în Târnava mică, respectiv în Mureş, pentru a diminua efectele acestor concentraţii foarte mari de cloruri”, a subliniat ministrul, el arătând că este vorba de o procedură temporară.
Praid este un punct critic pentru securitatea hidrologică
Un alt element important anunțat de ministrul Fechet vizează intervențiile la salina Praid, zonă devenită critică după evenimentele recente.
Ministrul a precizat că recent a fost alocată suma de 3,1 milioane de lei, iar în cursul acestei săptămâni este așteptată semnarea contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate, proiectarea tehnică și documentațiile necesare punerii în siguranță a salinei Praid. Intervențiile planificate vizează și lucrări pentru reducerea riscului de viituri, urmând să limiteze debitul maxim la 35 de metri cubi pe secundă.
Fechet a avertizat asupra potențialului impact regional al unei posibile catastrofe hidrologice în zonă.
„Suntem în coordonare cu echipele care lucrează acum la Praid pentru că trebuie să înţelegem, dincolo de tragedia locală de acolo, potenţialul impact de mediu în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Praid poate afecta zeci sau poate sute de comunităţi în aval, zeci de mii de oameni care vor fi în pericol să nu mai poată folosi apa potabilă, lucruri care trebuie să ne facă să regândim modul în care gestionăm nu doar situaţia de acolo, ci situaţia minelor în general, nu doar situaţia minelor de sare, ci şi toate celelalte tipuri de exploatări ale zăcămintelor din România”, a subliniat Fechet.
Noul buget record alocat Apelor Române ar putea semnala o nouă etapă în abordarea strategică a riscurilor climatice și a sustenabilității resurselor hidrologice ale țării. Creșterea de 55% reflectă nu doar o ajustare financiară, ci și o schimbare de priorități, în care infrastructura de mediu începe să primească atenția cuvenită în fața intensificării fenomenelor extreme.
