Furtuna de luni din București: explicațiile specialiștilor și perspectivele viitoare
Luni după-amiază, Bucureștiul s-a confruntat cu un fenomen meteorologic deosebit de intens, care a paralizat orașul într-un interval de timp foarte scurt. Străzi transformate în râuri, mașini avariate, canalizări depășite și un oraș prins nepregătit în fața forței naturii – toate acestea au ridicat întrebări firești: Cum a fost posibil un astfel de episod la început de iunie? Este acest tip de furtună un accident izolat sau semnul unei tendințe mai ample?
Răspunsurile vin de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), care explică mecanismele din spatele acestor fenomene din ce în ce mai frecvente. Furtuna din Capitală nu a fost un eveniment întâmplător, ci rezultatul unei combinații de factori atmosferici aparent discreți, dar care, alăturați, pot declanșa manifestări meteorologice extreme: temperaturi neobișnuit de ridicate, umezeală excesivă în aer și o instabilitate atmosferică marcată de contraste bruște între mase de aer cald și rece.
Condițiile atmosferice care au favorizat furtuna
Directorul de prognoze al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Florinela Georgescu, a explicat că furtuna din București, care a provocat inundații pe multe străzi, a fost rezultatul unor condiții meteorologice specifice. Temperatura ridicată de 32°C, neobișnuită pentru începutul lunii iunie, combinată cu umiditatea crescută datorată ploilor anterioare, a creat un mediu favorabil pentru fenomene meteo extreme. În plus, aerul a fost foarte instabil, cu o ușoară pătrundere de aer rece în straturile superioare, în timp ce la sol persista o temperatură ridicată.
Georgescu avertizează că astfel de fenomene vor deveni din ce în ce mai frecvente:
„Este un fenomen deosebit ceea ce s-a întâmplat ieri (n. red. – luni), dar, din păcate, în ultimii ani există o tendinţă clară ca pe durate scurte fenomenele meteorologice specifice verii să devină deosebit de intense, de extreme, mai dese şi cu urmările pe care le-am văzut. Deci, măcar o dată într-o vară avem în fiecare din zonele ţării cel puţin un astfel de episod foarte sever. De data aceasta s-a întâmplat în Capitală, au fost elemente favorizante, în primul rând temperatura foarte ridicată, au fost 32 de grade ieri în Capitală, o temperatură foarte ridicată pentru începutul lunii iunie.
Pe de altă parte, umezeala din aer foarte mare în urma episodelor repetate de ploaie din ultima perioadă, o structură a aerului foarte instabilă, cu o uşoară pătrundere de aer mai rece în straturile mai înalte, foarte cald la sol, deci multe elemente care preconizau apariţia unor manifestări de instabilitate în această parte de ţară, de astfel au fost acestea şi argumentele emiterii codului galben general, pentru judeţe din jumătatea de sud a teritoriului”, a explicat Florinela Georgescu la Digi24.
Evenimente similare au fost observate și în anii precedenți. Vara trecută, tot în luna iunie, o furtună puternică a adus cantități de precipitații de 70 de litri pe metru pătrat, însoțite de grindină de mari dimensiuni, ceea ce a făcut ca acel episod să fie mai sever decât cel actual. De data aceasta, în București, cantitățile de apă au variat între 40 și 70 de litri pe metru pătrat, acumulându-se într-un interval scurt de o oră – o oră și jumătate.
„Sigur, sunt cantităţi foarte mari, inclusiv la staţiile meteo. Ca urmare a acestei cantităţi foarte mari de apă, canalizarea nu a făcut faţă şi de aceea străzile au fost inundate. Este, de altfel, un lucru cunoscut, că marile oraşe nu sunt, în general, pregătite pentru astfel de evenimente. Suntem expuşi sau există pericolul ca urmările fenomenelor meteo de această natură să fie unele mai mari în localităţile mari, pentru că s-a construit foarte mult în ultimele decenii şi reţeaua de canal nu a ţinut şi ea pasul cu dezvoltarea oraşului”, a menţionat Georgescu.
Impactul asupra infrastructurii urbane
O problemă majoră evidențiată de Georgescu este capacitatea limitată a canalizării de a face față unor astfel de precipitații. Ea subliniază că marile orașe nu sunt pregătite pentru astfel de evenimente și că dezvoltarea urbană rapidă din ultimele decenii nu a fost însoțită de o modernizare adecvată a rețelelor de apă.
„Temperaturile, atât astăzi, cât şi zilele viitoare, nu vor mai depăşi decât pe arii foarte restrânse 30 de grade, posibil ca în Capitală să se oprească temperatura de azi în jurul unei valori de 27 de grade, mâine să ne apropiem de 30 de grade, apoi din nou să coboare temperaturile uşor. Vor fi variaţii de la o zi la alta în această săptămână, dar care, în general, vor menţine temperaturile în jurul normelor şi chiar în nordul ţării ceva mai jos de norme”, a spus Goergescu.
Care este prognoza pentru următoarele săptămâni
Pentru zilele următoare, instabilitatea atmosferică va fi mai redusă datorită pătrunderii unei mase de aer mai rece. Temperaturile nu vor mai depăși 30°C în majoritatea regiunilor, iar în București se vor situa între 27 și 30°C, cu variații de la o zi la alta.
„E foarte puţin probabil să se repete evenimentul de ieri, aş putea spune, nu neapărat în această săptămână, dar nici în următoarele două, trei săptămâni, aşa cum arată estimările pentru următoarele patru săptămâni, am putea avea un regim al temperaturilor mai apropiat de normă şi atunci scade probabilitatea de apariţie a fenomenelor foarte severe. Nu excludem complet această posibilitate, dar, şi din experienţa anilor trecuti, astfel de extreme se întâmplă totuşi destul de rar”, a mai spus Florinela Georgescu.
Deși probabilitatea unor furtuni extreme este redusă în perioada imediat următoare, tendințele climatice recente indică o creștere a frecvenței și intensității acestor fenomene, ceea ce reprezintă o provocare serioasă pentru infrastructura urbană.
