Bruxelles-ul vrea ca zona euro să vorbească pe o singură voce la FMI

Comisia Europeană a propus miercuri o unificare a reprezentării statelor din zona euro în cadrul Fondului Monetar Internaţional, în ideea ca până în 2025 zona euro să vorbească pe o singură voce la FMI, transmit Reuters şi AFP.

În prezent, cele 19 state din zona euro deţin 23% din acţiunile FMI dar din cauză că de multe ori nu vorbesc pe o singură voce ponderea lor contează mai puţin decât cea a SUA, care deţine 17,7% din acţiuni. 

'Vocea noastră la FMI nu reflectă ponderea economică a zonei euro. Statele membre ale zonei euro sunt răspândite în şase constituente, iar în cazul UE în şapte. Aceste constituente contează pentru că ţările trebuie să cadă de acord asupra unei poziţii comune în cadrul aceleaşi constituente. Dacă zona euro ar vorbi pe o singură voce în interiorul FMI acest lucru ar reflecta mai bine ponderea economică şi financiară a zonei euro în economia mondială', a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, într-o conferinţă de presă. 

Pentru a remedia această problemă, Comisia Europeană propune ca preşedintele Eurogrupului, poziţie ocupată în prezent de ministrul olandez de Finanţe, Jeroen Dijsselbloem, să devină reprezentantul unic al zonei euro în Consiliul de Administraţie al FMI, instanţă compusă din 24 de directori care gestionează operaţiunile curente ale Fondului. În plus, ţările din zona euro, care în prezent sunt împărţite în mai multe constituente la FMI, ar urma să formeze o singură constituentă până în 2025, reprezentantă de un singur director executiv în boardul FMI. 

Propunerea Comisiei Europene, care va avea nevoie de sprjinul guvernelor statelor membre UE, riscă însă să irite Germania şi Franţa care au fiecare un loc în Consiliul de Administraţie al FMI şi ar putea fi reticente la ideea de a-l pierde. O iniţiativă similară a fost lansată în anul 1998, când euro tocmai era pe cale să fie introdus, dar ulterior a fost abandonată de Comisie din lipsă de sprijin. 

De la data aderării la FMI, România a făcut parte din constituenta olandeză, alături de alte patru ţări. Ulterior, aceasta s-a extins, astfel ca la 1 ianuarie 2012 avea în componenţă 13 state membre. 

AGERPRES