Frankfurt, centrul financiar al Germaniei şi oraşul unde îşi au cartierul general giganţii Deutsche Bank şi Commerzbank, a intrat în competiţie cu Paris şi alte oraşe europene interesate să atragă o parte din afacerile care în prezent se derulează la Londra, primul centru financiar al Europei. 

"Frankfurt este dragoste la a doua vedere. Dar o dragoste care durează mai mult", a declarat secretarul de stat în Ministerul german de Finanţe, Thomas Steffen la o conferinţă bancară. "Vă mărturisesc că la Ministerul de Finanţe primim un număr crescut de cereri şi suntem foarte, foarte deschişi la astfel de discuţii", a mai spus Thomas Steffen, adăugând că se aşteaptă ca mai multe decizii să fie luate la începutul lui 2017. 

Frankfurt este într-o poziţie care îi permite să profite de orice mutare a activităţii bancare din Londra după Brexit, având în vedere că găzduieşte deja Banca Centrală Europeană şi a doua mare piaţă de capital din UE. În plus, Frankfurt este interesat să găzduiască şi Autoritatea Bancară Europeană (EBA), organismul care reglementează băncile din UE şi care a anunţat deja că va trebui să se mute de la Londra după decizia Marii Britanii de a ieşi din UE. 

Thomas Steffen a apreciat că EBA va fi pe mâini bune la Frankfurt dat fiind faptul că oraşul găzduieşte deja sediul Băncii Centrale Europene, sediul Mecanismului unic de supraveghere (SSM) şi cel al Autorităţii europene de supraveghere pentru asigurări şi pensii ocupaţionale (EIOPA). 

O serie de mari bănci au început deja să îşi extindă echipele de la Frankfurt, ceea ce creşte şansele ca oraşul german să fie unul din centrele financiare care va beneficia cel mai mult de pe urma Brexitului. O serie de surse au declarat pentru Reuters că banca americană de investiţii Goldman Sachs analizează posibilitatea mutării unor active şi operaţiuni de la Londra la Frankfurt pentru a-şi asigura accesul pe piaţa din UE şi după ce Marea Britanie părăseşte blocul comunitar. 

Guvernul britanic intenţionează în continuare să declanşeze până la sfârşitul lui martie 2017 procedura oficială de ieşire a ţării din Uniunea Europeană şi nu consideră că decizia de joi a Înaltei Curţi prin care se solicită aprobarea parlamentului va perturba acest calendar, a indicat executivul de la Londra.

O purtătoare de cuvânt a premierului Theresa May le-a declarat reporterilor, după anunţul Înaltei Curţi de la Londra, că guvernul a explicat în mod clar că deţine “prerogativa” de a activa Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, care declanşează perioada de negociere de doi ani înainte ca Marea Britanie să părăsească UE.

„Planul nostru rămâne de a invoca Articolul 50 până la finalul lui martie şi considerăm că ar trebui să ne-o permită cadrul legal”, a afirmat purtătoarea de cuvânt, potrivit Reuters.

Prim-ministrul britanic Theresa May trebuie să obţină acordul parlamentului înainte de a începe negocierile privind ieşirea din Uniunea Europeană, a decis Înalta Curte de la Londra.

AGERPRES