„Spor de stres” pentru bugetari. Cine îl primește și cât costă statul aceste bonusuri

Unul dintre cele mai discutate beneficii din sistemul public românesc este „sporul de suprasolicitare neuropsihică”, cunoscut în mod popular drept „spor de stres”.

Potrivit unui răspuns oferit de Ministerul Muncii pentru HotNews, acest spor este acordat în prezent bugetarilor din patru mari categorii ocupaționale, conform prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cine primește „sporul de stres” și în ce cuantum

Nivelul acestui spor variază între 10% și 25% din salariul de bază, în funcție de domeniul de activitate:

  • Învățământ: Cadrele didactice beneficiază de un spor de 10% din salariul de bază, pentru suprasolicitare neuropsihică.
  • Sănătate și Asistență Socială: Personalul medical și social primește un spor de stres sau risc de până la 15%.
  • Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională: Angajații din aceste domenii primesc un spor de până la 15% pentru activități cu încordare psihică ridicată.
  • Justiție și Curtea Constituțională: Personalul beneficiază de cel mai mare nivel – un spor de până la 25% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.

Costul total al sporurilor în 2024: peste 12 miliarde de lei

Datele furnizate de Ministerul Finanțelor arată că în 2024, statul a cheltuit peste 12,4 miliarde de lei (aproximativ 2,4 miliarde de euro) doar pe sporuri, care includ nu doar cel pentru stres, ci și altele precum: spor de vechime, spor de antenă, spor de doctorat, spor de ecran, spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare etc.

Mai exact, s-au plătit:

  • 7,86 miliarde lei la categoria „Sporuri pentru condiții de muncă”
  • 4,55 miliarde lei la categoria „Alte sporuri”

Aceste sume au fost distribuite către aproximativ 1,3 milioane de angajați la stat, însă nu toți beneficiază de aceleași tipuri sau valori ale sporurilor.

Tăieri în discuție: unele sporuri ar putea fi eliminate

Conform sursei citate anterior, Guvernul ia în calcul eliminarea unor sporuri, cum ar fi:

  • sporul pentru prelungirea termenelor la proiecte cu fonduri europene,
  • sporul pentru complexitatea muncii,
  • sporul de confidențialitate.

Totodată, Ministerul Finanțelor subliniază că „legislația în vigoare reglementează acordarea mai multor categorii de sporuri legate de condițiile de muncă”, toate acestea fiind reflectate în buget sub două categorii principale: „Sporuri pentru condiții de muncă” și „Alte sporuri”.