Ministrul Economiei reacționează dur la raportul Curții de Conturi privind Transelectrica
Bonusuri ilegale, adaosuri fără justificare și haos în investiții: Curtea de Conturi a sesizat organele de urmărire penală, iar ministrul Economiei anunță măsuri dure în companiile de stat.
Curtea de Conturi a României a scos la iveală o situație explozivă în cadrul companiei Transelectrica, în urma unui control realizat în perioada 2023–2024 asupra activității desfășurate între 2020 și 2022. Instituția de audit a constatat acordarea ilegală de prime și adaosuri salariale în valoare totală de 28.990.440 lei, sumă care a determinat trimiterea raportului către organele de urmărire penală. Printre beneficiarii acestor recompense se numără și șoferi ai companiei, unii primind bonusuri de până la 10.000 de lei, fără să existe criterii clare de performanță care să justifice aceste sume.
„Prime cu caracter special și adaosuri salariale în valoare de 28.990.440 lei, acordate în alte condiții decât cele stabilite prin Contractul Colectiv de Muncă”, se precizează în raportul Curții de
Conturi, document care detaliază o serie de nereguli grave în administrarea fondurilor publice.
Haos financiar și management deficitar
Printre concluziile raportului de audit se numără:
- Acordarea de prime speciale în valoare de peste 12 milioane de lei, fără documente care să ateste performanța reală a angajaților.
- Adaosuri salariale de aproape 17 milioane de lei, fără o fundamentare bazată pe evenimente legale sau profesionale.
- Întârzieri majore în implementarea proiectelor de investiții.
- Plăți pentru lucrări nefinalizate și nerecuperarea avansurilor de la executanți.
Bogdan Ivan a atras atenția că astfel de practici provoacă nemulțumire în rândul populației
Reacția autorităților nu a întârziat. Ministrul interimar al Economiei, Bogdan Ivan, a declarat la România TV că situația este „aberantă” și că asemenea practici nu pot fi tolerate într-o companie de stat.
„În Bugetul de Venituri și Cheltuieli aprobat am blocat bonusuri și prime din astea la companii – mai puțin la cele din producția de armament, care sunt productive și profitabile. Aberațiile astea, care pe bună dreptate îi irită pe oameni, sunt anormale. Nu poți avea șofer cu salariu mai mare decât un ministru. Dacă ar fi să mă compar cu angajații din subordine, cred că sunt pe locul 200–300 ca nivel de salariu”, a declarat Ivan.
Ministrul susține că, deși statul trebuie să păstreze controlul asupra companiilor strategice, orice formă de recompensă salarială trebuie să se bazeze pe performanță reală.
„Avem companii care au potențial de a se dezvolta, de a fi listate la bursă și statul să își păstreze majoritatea și capacitatea de control, dar convingem companii private să investească – reprezintă o soluție de succes. Dacă acestea vor fi atât de profitabile, deși sunt de stat, da, ar putea fi salarii mari. Dar unde companiile nu sunt profitabile, stabilești un plafon pe toate companiile astea”, a completat oficialul.
Reorganizări iminente în subordinea Ministerului Economiei
Ministrul Ivan a confirmat că, în prezent, are loc un audit general al companiilor aflate în subordinea Ministerului Economiei. Rezultatele acestui proces ar putea duce la reorganizarea sau chiar desființarea unor structuri.
Ministrul a transmis că, în urma evaluărilor în curs, anumite companii ar putea fi desființate, iar altele trecute prin procese de restructurare, evidențiind astfel urgența unei reforme substanțiale în structurile din subordinea statului.
Curtea de Conturi a transmis o scrisoare oficială către Transelectrica, prin care cere remedierea abaterilor până la 30 aprilie 2025, dar și recuperarea integrală a prejudiciilor. Într-un gest de transparență, instituția a făcut publice rapoartele de audit, oferind opiniei publice acces direct la concluziile verificărilor.
Scandalul de la Transelectrica adaugă presiune asupra guvernului în contextul în care eficiența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor publice devin tot mai importante în ochii opiniei publice. Cazul ridică semne de întrebare privind cultura managerială din companiile de stat și necesitatea unei reforme reale, în care meritocrația să înlocuiască privilegiile nemeritate.
