Rata creditelor neperformante a crescut la 2,53% la sfârșitul lunii martie
La sfârșitul lunii martie 2025, rata creditelor neperformante a atins nivelul de 2,53%, marcând o ușoară creștere comparativ cu luna decembrie 2024, când indicatorul se situa la 2,48%.
Potrivit datelor centralizate de Banca Națională a României (BNR), în luna martie 2024, rata creditelor neperformante s-a situat la 2,41%.
La finele lunii martie, în România funcționau 32 de instituții de credit, dintre care zece erau sucursale ale băncilor străine. Conform datelor raportate, activele totale ale acestor instituții au ajuns la 887 miliarde de lei, în creștere cu 5,2 miliarde lei față de decembrie 2024 și cu 64,4 miliarde lei mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Din totalul activelor, instituțiile cu capital privat dețineau 85,8%, iar cele cu capital străin reprezentau 63,1%.
Florin Cîțu acuză BNR că se implică în discuțiile politice
Fostul premier Florin Cîțu a scris, într-o postare pe Facebook, că în ultimele săptămâni mai mulți angajați și oficiali ai Băncii Naționale a României și-au exprimat public opinia că reducerea deficitului bugetar nu poate fi realizată fără majorarea taxelor.
„Un mesaj aparent tehnocrat, dar profund politic și, în opinia mea, periculos”, a afirmat acesta.
„Acești „apostoli ai creșterilor de taxe” omit complet să menționeze efectele negative, bine documentate în literatura economică, pe care taxarea suplimentară le are asupra creșterii economice și asupra bunăstării generale.
În contextul actual, în care România se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și o încetinire economică evidentă, susținerea creșterii taxelor echivalează cu împingerea economiei în stagflație – o combinație toxică de recesiune și inflație”, apreciză Florin Cîțu.
Pe de altă parte, fostul premier ridică o întrebare simplă: „Este în regulă ca angajați ai unei bănci centrale independente să se implice activ în dezbaterea fiscală, oferind recomandări cu un pronunțat caracter ideologic? Guvernatorul știe?”
El subliniază că, dacă situația ar fi inversă și politicienii ar începe să ofere „sfaturi” BNR privind politica monetară – de exemplu, criticând dobânzile ridicate ca o consecință a inflației necontrolate – am vedea imediat reacții puternice care ar denunța un atac asupra independenței băncii centrale.
Independența unei bănci centrale implică, în același timp, și un grad ridicat de responsabilitate, subliniază Florin Cîțu.
Fostul premier a mai precizat că Banca Națională a României ar trebui să se concentreze pe reducerea inflației, care este principala sa misiune legală, în loc să sprijine politicile fiscale considerate nesustenabile.
„În România, BNR este singura instituție publică ce are explicit în lege un obiectiv principal: stabilitatea prețurilor. Cu alte cuvinte: inflație mică. Din păcate, rezultatul concret este clar: avem cea mai mare inflație din UE, ceea ce a dus – inevitabil – la cele mai mari dobânzi din UE. Este o relație directă și incontestabilă.
Este timpul ca BNR să se concentreze pe propria misiune. Politica monetară nu trebuie să acompanieze derapajele fiscale, ci să le corecteze. Rolul BNR este de a menține inflația sub control, nu de a da acoperire retorică unor politici fiscale care conduc exact în direcția opusă.
Poate că dacă resursele analitice ale BNR – și sunt multe – ar fi fost alocate în mod real reducerii inflației, România nu s-ar fi aflat astăzi pe podiumul european al dezechilibrelor macro. Poate că e momentul ca BNR să încerce să-și joace rolul cu adevărat”, a conchis acesta.
