BNR: Inflația va accelera în următoarele luni, pe fondul majorării TVA și al eliminării plafonării la energie
Banca Națională a României (BNR) trage un semnal de alarmă: inflația va urca semnificativ peste așteptări în perioada următoare, după intrarea în vigoare a noilor măsuri fiscale și expirarea plafonului la prețul energiei electrice.
Consiliul de Administrație al BNR a decis, marți, să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an, dar avertizează că valul de scumpiri așteptat din august va urca inflația mult peste nivelurile prognozate anterior, pe termen scurt.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA şi a accizelor, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp.
În ansamblul său, pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi implementat din luna august este însă de natură să intensifice presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, în principal prin efectele exercitate asupra cererii agregate, şi să susţină o corecţie relativ rapidă şi consistentă a deficitului de cont curent, cu implicaţii favorabile asupra costurilor de finanţare a economiei şi asupra comportamentului cursului de schimb al leului, inclusiv în perspectivă”, arată Banca Națională a României.
Saltul inflației va fi temporar, urmat de o revenire susținută de pachetul fiscal
BNR precizează că această creștere a prețurilor va fi una tranzitorie, iar pe termen mediu pachetul fiscal-bugetar implementat din august va intensifica presiunile de scădere a inflației, în principal prin temperarea cererii interne.
„În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice”, transmite banca centrală.
Rata anuală a inflației a crescut la 5,45% în mai, după o stagnare la 4,85% în aprilie. Creșterea este alimentată de scumpirea alimentelor și energiei, care contrabalansează încetinirea prețurilor la combustibili și produse din tutun. Inflația CORE2 ajustat, principalul indicator urmărit de BNR pentru presiunile de fond din economie, a revenit pe trend ascendent, urcând la 5,4% în mai.
Economia stagnează, exporturile frânează
În paralel, economia românească dă semne de oboseală: Produsul Intern Brut a crescut cu doar 0,3% în primul trimestru, comparativ cu 0,5% în ultimele trei luni din 2024. Cererea internă a rămas motorul principal, pe fondul investițiilor, însă consumul gospodăriilor și-a încetinit creșterea. Exporturile au continuat să frâneze, adâncind deficitul comercial și de cont curent.
„Condiţiile de pe piaţa financiară au tins să se normalizeze în a doua jumătate a trimestrului II, pe fondul detensionării mediului politic intern după încheierea calendarului electoral şi al progresului discuţiilor vizând formarea noii coaliţii de guvernare şi configurarea pachetului de măsuri fiscale corective, de natură să atenueze îngrijorările investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare.
Astfel, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au consemnat mici scăderi, rămânând totuşi semnificativ peste nivelurile din aprilie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au corectat relativ rapid şi integral creşterile abrupte înregistrate în prima decadă din mai. Totodată, cursul de schimb leu/euro s-a înscris pe o traiectorie descendentă şi şi-a accentuat uşor descreşterea în prima parte a lui iunie, dar a revenit ulterior la valorile atinse spre finele lunii precedente.
În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ, recuperând în totalitate pierderea de valoare din prima parte a lunii mai, dată fiind reluarea trendului general de slăbire a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale”, se menţionează în raportul BNR.
Pe piața muncii, numărul salariaților a scăzut în martie și aprilie, dar rata șomajului BIM a coborât pe ansamblul perioadei aprilie-mai, după un vârf de 6% la începutul anului. Totuși, deficitul de forță de muncă raportat de companii a început să se reducă.
BNR atrage atenția că, pe lângă măsurile interne, riscurile externe rămân ridicate, în contextul războiului din Ucraina, al tensiunilor din Orientul Mijlociu și al incertitudinilor legate de politica comercială a SUA. Deciziile BCE și Fed, precum și evoluția băncilor centrale din regiune, vor conta în continuare pentru traiectoria leului și a dobânzilor.
