Comisia Europeană a aprobat o garanţie românească pentru împrumuturi în valoare de 62 de milioane de euro, menită să despăgubească Blue Air pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19, informează Executivul comunitar, printr-un comunicat, după cum transmite Agerpres.

„Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o garanţie românească pentru împrumuturi, în valoare maximă de aproximativ 62 de milioane de euro (aproximativ 301 milioane de lei), în favoarea companiei aeriene Blue Air. Prin această măsură se urmăreşte despăgubirea companiei aeriene pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19, precum şi acordarea de sprijin urgent sub formă de lichidităţi în favoarea companiei. Măsura a fost aprobată parţial în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi parţial în temeiul Orientărilor din 2014 ale Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvare şi restructurare”, se menţionează în comunicat.

Blue Air va fi despăgubită parțial pentru pierderile suferite

Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei, a subliniat că sectorul aviaţiei a fost grav afectat de pandemia de COVID-19 iar această garanţie pentru împrumuturi în valoare de 62 de milioane de euro îi va permite României să despăgubească parţial Blue Air pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei. Totodată, garanţia îi va oferi companiei resursele necesare pentru a acoperi o parte din nevoile urgente şi imediate de lichidităţi cu care se confruntă.

„Se vor evita astfel perturbările pentru pasageri şi se va asigura conectivitatea regională, în special pentru numărul semnificativ de cetăţeni români care lucrează în străinătate şi pentru numeroase mici întreprinderi locale care depind de biletele accesibile oferite de Blue Air pe o reţea de rute dezvoltată pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora. Continuăm să lucrăm cu statele membre pentru a discuta posibilităţile existente şi a găsi soluţii viabile pentru a conserva această parte importantă a economiei, în conformitate cu normele UE”, a spus Margrethe Vestager.

Blue Air este o companie aeriană românească privată cu sedii în România, Italia şi Cipru. Cu o flotă de 18 avioane, Blue Air a deservit 92 de rute şi 15 ţări, transportând peste 4 milioane de pasageri în 2019.

Compania înregistra pierderi și înainte de pandemie

Comunicatul menţionează că Blue Air îndeplinea condiţiile pentru a fi considerată o întreprindere aflată în dificultate la 31 decembrie 2019, înainte de pandemia de COVID-19. Mai precis, compania înregistra pierderi din cauza investiţiilor ample pe care le-a întreprins începând din 2016 pentru a-şi îmbunătăţi reţeaua de rute.

„Compania aeriană redevenise profitabilă în 2019 şi la începutul anului 2020, însă, ca şi alte companii din sectorul aviaţiei, a înregistrat pierderi semnificative din cauza pandemiei de COVID-19 şi a restricţiilor de călătorie pe care guvernul României şi alte guverne au fost nevoite să le impună pentru a limita răspândirea virusului. În prezent, compania se confruntă cu nevoi urgente de lichidităţi”, precizează sursa citată.

România a notificat Comisiei o măsură de ajutor în valoare de 62 de milioane de euro care să sprijine Blue Air, compensând compania aeriană pentru pierderile cauzate direct de pandemia de COVID-19 şi oferindu-i resursele necesare pentru a-şi acoperi nevoile urgente şi imediate de lichidităţi până în ianuarie 2021.

Măsura constă într-o garanţie publică cu o valoare maximă de aproximativ 62 de milioane de euro (aproximativ 301 milioane lei) asociată unui împrumut acordat companiei aeriene, care va fi alocată după cum urmează: aproximativ 28 de milioane de euro (circa 137 de milioane de lei) garanţie publică menită să despăgubească Blue Air pentru daunele cauzate direct de pandemia de COVID-19 şi de restricţiile de călătorie introduse de România şi de alte ţări de destinaţie pentru a limita răspândirea coronavirusului în perioada 16 martie 2020-30 iunie 2020 şi aproximativ 34 de milioane de euro (circa 164 de milioane de lei) ajutor pentru salvare sub forma unei garanţii publice asociate unui împrumut destinat să acopere parţial nevoile de lichidităţi acute cu care se confruntă Blue Air din cauza pierderilor mari din exploatare pe care le-a suferit în urma pandemiei de COVID-19.

Cum a evaluat CE măsura privind ajutorul de stat

Blue Air nu este eligibilă pentru a primi sprijin în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat al Comisiei, care se adresează întreprinderilor care nu erau încă în dificultate la data de 31 decembrie 2019 şi, prin urmare, Comisia a evaluat măsura în temeiul altor norme privind ajutoarele de stat, în conformitate cu notificarea din partea României, se precizează în comunicatul CE.

„În ceea ce priveşte compensarea daunelor, Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE, care îi permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi anumite întreprinderi sau anumite sectoare (sub formă de scheme) pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente extraordinare. Comisia consideră că pandemia de COVID-19 reprezintă un eveniment excepţional, având în vedere caracterul său extraordinar şi neprevăzut şi impactul economic semnificativ pe care l-a generat. Prin urmare, intervenţiile excepţionale din partea statelor membre menite să compenseze daunele legate direct de pandemie sunt justificate”, explică reprezentanţii Comisiei.

Comisia Europeană a constatat, în special, faptul că ajutorul acordat de România va compensa daune legate direct de pandemia de COVID-19. O firmă de audit extern independentă va verifica faptul că ajutorul nu depăşeşte valoarea daunelor suferite în perioada 16 martie – 30 iunie 2020. În urma auditului, va trebui ca orice sprijin public primit de Blue Air peste nivelul daunelor suferite efectiv să fie returnat României. Prin urmare, riscul de supracompensare este exclus. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este proporţională, deoarece compensaţia nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru acoperirea daunelor.

În ceea ce priveşte ajutorul pentru salvare, Comisia l-a evaluat în temeiul Orientărilor sale din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare şi restructurare, care le permit statelor membre să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, cu condiţia, mai ales, ca măsurile de sprijin public să fie limitate în timp şi ca domeniu de aplicare şi să contribuie la realizarea unui obiectiv de interes comun. Ajutorul pentru salvare poate fi acordat pentru maximum şase luni pentru a-i acorda unei întreprinderi suficient timp pentru a găsi soluţii într-o situaţie de urgenţă.

„România s-a angajat să se asigure că, după şase luni, garanţia publică va înceta sau Blue Air fie va prezenta un plan de lichidare, fie va efectua o restructurare cuprinzătoare pentru a deveni viabilă pe termen lung. O astfel de restructurare ar face obiectul evaluării şi aprobării de către Comisie”, mai scrie în comunicat.

Totodată, Comisia a constatat că măsura va contribui la asigurarea continuării ordonate a serviciilor de zbor pentru aproximativ 400.000 de pasageri care fie au rezervat un zbor cu Blue Air în următoarele luni, fie aşteaptă să li se ramburseze biletul anulat. Mai mult, măsura va contribui la menţinerea conectivităţii regionale pentru numărul semnificativ de cetăţeni români care lucrează în străinătate, precum şi pentru mici întreprinderi locale care depind de biletele accesibile oferite de Blue Air pe o reţea de rute dezvoltată de companie pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora. În acelaşi timp, condiţiile stricte asociate împrumutului în ceea ce priveşte remunerarea şi utilizarea fondurilor, precum şi durata limitată a ajutorului vor reduce la minimum denaturarea concurenţei care ar putea fi cauzată de sprijinul acordat de stat.

„Aşadar, pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura aplicată de România respectă normele UE privind ajutoarele de stat”, explică reprezentanţii CE.

Sprijinul financiar acordat din fondurile UE sau din fondurile naţionale pentru serviciile de sănătate sau alte servicii publice în vederea soluţionării situaţiei legate de COVID-19 nu intră în domeniul de aplicare al controlului ajutoarelor de stat. Acelaşi lucru este valabil şi pentru orice sprijin financiar public acordat direct cetăţenilor. În mod similar, măsurile de sprijin public aflate la dispoziţia tuturor întreprinderilor, cum ar fi, de exemplu, subvenţiile salariale şi suspendarea plăţilor impozitului pe profit şi a taxei pe valoarea adăugată sau a contribuţiilor sociale, nu intră sub incidenţa controlului ajutoarelor de stat şi pot fi luate fără a fi necesară aprobarea Comisiei în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. În toate aceste cazuri, statele membre pot acţiona imediat.

Atunci când se aplică normele privind ajutoarele de stat, statele membre pot concepe măsuri de ajutor ample pentru a sprijini anumite întreprinderi sau sectoare care suferă de pe urma consecinţelor pandemiei de COVID-19, în conformitate cu cadrul existent al UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o Comunicare privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19 în care prezintă aceste posibilităţi.

Astfel, de exemplu, statele membre pot să despăgubească anumite întreprinderi sau anumite sectoare (sub formă de scheme) pentru daunele suferite în urma unor evenimente extraordinare şi cauzate în mod direct de acestea, cum ar fi cele cauzate de epidemia de COVID-19.

Normele privind ajutoarele de stat bazate pe articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, precum cele prevăzute în Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvare şi restructurare, le permit statelor membre să sprijine întreprinderile (inclusiv pe cele care se aflau în dificultate înainte de 31 decembrie 2019) care se confruntă cu deficite acute de lichidităţi şi cu dificultăţi financiare legate de pandemia de COVID-19 sau agravate ca urmare a acesteia şi care au nevoie urgentă de ajutoare pentru salvare.

Astfel de măsuri pot fi completate printr-o varietate de măsuri suplimentare, cum ar fi cele adoptate în temeiul Regulamentului de minimis şi al Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, care pot fi, de asemenea, instituite imediat de statele membre, fără implicarea Comisiei.