Birocraţia blochează fondurile UE pentru fermieri

Funcţionarii pun piedici, chiar din faza de proiect, unor fonduri nerambursabile de 991 de milioane de euro. Doar pentru a cumpăra un tractor, trebuie aviz de la Mediu, Sanepid, Direcţia Sanitară-Veterinară şi de la direcţiile agricole.
La trei luni de la lansare, programul prin care se acordă fonduri nerambursabile din bani europeni pentru modernizarea fermelor (FEADR) are o serie de disfuncţionalităţi nerezolvate. După ce au depus dosare de finanţare, care au rămas neaprobate sa

Funcţionarii pun piedici, chiar din faza de proiect, unor fonduri nerambursabile de 991 de milioane de euro. Doar pentru a cumpăra un tractor, trebuie aviz de la Mediu, Sanepid, Direcţia Sanitară-Veterinară şi de la direcţiile agricole.

La trei luni de la lansare, programul prin care se acordă fonduri nerambursabile din bani europeni pentru modernizarea fermelor (FEADR) are o serie de disfuncţionalităţi nerezolvate. După ce au depus dosare de finanţare, care au rămas neaprobate sau au fost amånate, fermierii din judeţul Timiş au decis să trimită premierului Tăriceanu o scrisoare, în care să semnaleze problemele de care s-au lovit în implementarea programului pentru creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole. Asociaţia are 170 de membri care exploatează o suprafaţă de 120.000 de hectare. 107 dintre aceştia au depus deja cereri de finanţare, unii fiind acceptaţi în trecut la programul Sapard. Fermierii acuză procedurile prea vagi, care fac ca acelaşi proiect să primească punctaje diferite dacă este evaluat de persoane diferite, dar şi excesul de zel al funcţionarilor, care le cer documente inutile.

Ce documente mai inventăm pentru dosar?

Vrei să cumperi un tractor? Teoretic, Măsura 121, prin care sunt acordaţi banii nerambursabili pentru agricultură, îţi permite să beneficiezi de un ajutor nerambursabil între 50% şi 65% din valoarea utilajului.
Pe hårtie sună bine. În realitate, procesul se poate dovedi o corvoadă şi, cu toate că proiectul este eligibil şi dosarul bine făcut, te poţi trezi că tot nu primeşti banii.

Liana Berci, proprietara fermei de seminţe Agro Durum Best din judeţul Timiş, a depus un dosar pentru un astfel de proiect. Din cauza punctajului mic, a fost trecut pe lista de aşteptare. „Am vrut să achiziţionăm o combină şi o remorcă cu şnec. Într-o primă fază, ni s-a spus că dacă suntem producători de seminţe, nu putem solicita fonduri decåt pentru o linie de seminţe. Aveam deja una şi le-am spus că, de exemplu, remorca cu şnec ne va ajuta să îmbunătăţim calitatea seminţelor, reducånd ponderea celor sparte“, spune Liana Berci. După ce i-a convins pe funcţionari că proiectul se încadrează în categoria celor finanţabile din fonduri UE (pentru adaptarea la standardele agricole comunitare), au urmat alte frecuşuri.

Nu se ştie de ce, pentru achiziţia unei remorci şi a unei combine, funcţionarii au nevoie de tot felul de avize emise de alte autorităţi. Unul de la mediu, unul de la direcţia de sănătate publică, unul de la Direcţia fito-sanitară şi unul de la Direcţia sanitară-veterinară. Aceleaşi documente au fost cerute şi pentru cumpărarea unui tractor. Cum un tractor nou nu este un mare poluator, nu extermină alte specii de plante şi nu răspåndeşte boli, hårtiile cu pricina sunt doar o „formalitate“ – adică pe ele trebuie să scrie că nu e nevoie de aviz de la instituţia respectivă. Nimeni nu se gåndeşte însă la faptul că solicitanţii sunt puşi pe drumuri în mod inutil.

Epopeea birocratică nu se opreşte aici: după ce au făcut rost de adeverinţe, beneficiarii n-au putut respira uşuraţi. „Ni s-a spus că adeverinţele nu sunt bune. Funcţionarii de la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ne-au trimis să luăm alte adeverinţe, deoarece primele nu conţineau clar denumirea proiectului“, susţine Andras Tiberiu, alt fermier din Timiş care se chinuie din martie să obţină fonduri pentru un tractor. Şi Liana Berci, de la firma producătoare de seminţe, s-a confruntat cu aceeaşi problemă.

Avizele sanitare şi de mediu sunt doar o mică parte din dosarul ce trebuie depus. Alt document aberant cerut la dosar este, potrivit scrisorii trimise Guvernului, contractul de comodat semnat de beneficiar cu el însuşi (persoană fizică şi persoană fizică autorizată).

Dosarul trebuie să conţină şi certificate de la Registrul comerţului, documente financiare, cazierul fiscal al firmei, cel judiciar al reprezentantului firmei şi un memoriu justificativ de zece pagini.

Pricipala problemă în accesarea fondurilor în judeţul Timiş n-a fost însă numărul mare de documente, ci modul în care este punctat fiecare dosar.

Evaluare după ureche

Proiectul „ideal“ este, potrivit grilei de punctare, o fermă de vaci pentru lapte sau de legume, dintr-o zonă defavorizată, a unui tånăr sub 40 de ani, care face parte dintr-o asociaţie, dar care n-a mai accesat alte fonduri europene. Pe långă producţie, aceasta ar trebui să facă şi procesare. Dacă pånă acum pare a se contura imaginea unei ferme medii, cu o fabrică mică alături, ultimul criteriu este în contradicţie totală: ferma „ideală“ trebuie să aibă venituri anuale mici (sub 10.000 de euro).

Funcţionarii din Timiş au interpretat grila după bunul plac. De exemplu, lui Andras Tiberiu nu i-au dat punctele în plus pentru faptul că este membrul unei asociaţii, nici după ce a adus documentele la dosar. Aceiaşi funcţionari au acordat însă cele zece puncte în plus proiectelor depuse ulterior.

Liana Berci are altă nemulţumire: „Avem peste 40 de ani, am fost beneficiari Sapard, deci din start avem un handicap de 15 puncte faţă de un fermier neexperimentat. Însă, cei tineri n-au resurse proprii pentru a asigura cofinanţarea, în marea majoritate a cazurilor, fiind refuzaţi şi de bancă“.

Fermierii se plång că, din cauza interpretărilor diferite ale grilei de punctare, un proiect identic depus în alt judeţ poate obţine o notă mai mare. Nemulţumirile par să fie confirmate de statisticile Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. În Regiunea de Vest, din care face parte şi judeţul Timiş, din şase dosare depuse şi aprobate, doar unul a primit un punctaj suficient de mare pentru a obţine finanţare. În regiunile din Moldova însă, raportul a fost de un proiect finanţat la două depuse.

350 mil. euro este valoarea fondurilor nerambursabile pentru fermieri în 2008. Suma va urca la 991 milioane de euro pånă în 2013

Programe
Fermieri: investiţii în modernizarea exploataţiilor – Măsura 121
Procesatori: investiţii în noi produse agricole, procesare şi distribuţie – Măsura 123
Comunităţi locale: investiţii în infrastructură (drumuri şi utilităţi) – Măsura 322