in cadrul reuniunii anuale a FMI si Bancii Mondiale de la Praga au fost prezentate perspectivele economiei mondiale, cu accent special asupra evolutiilor de pe piata financiara europeana. Raportul FMI abordeaza pozitiile ambelor parti implicate i procesul de largire a Uniunii Europene. Astfel, pe de o parte, se arata necesitatea ca oficialitatile si institutiile UE sa accelereze reformele interne necesare i vederea primirii de noi membri, iar pe de alta parte subliniaza riscurile pe care prelungirea termenelor o poate avea asupra stabilitatii economice i zona. O aderare lenta ar afecta mersul reformelor, deschizind posibilitatea unei crize majore, comparabila cu cea din 1997 din Asia de Sud – Est.
Primele interventii ale Bancii Central-Europene, impreuna cu Banca Japoniei i sprijinul euro, nu au condus la modificari pe termen lung ale trendului sau descrescator.
Dar situatia aparent favorabila dolarului i raport cu euro s-a dovedit i scurt timp a avea efect de bumerang, stimulind exporturile europene pe piata SUA si agravind si mai mult deficitul balantei comerciale americane. Este si acesta un exemplu asupra modului i care functioneaza globalizarea, care pe linga avantajele i termeni de crestere economica poate propaga cu repeziciune destabilizarea aparuta itr-o regiune la nivel planetar.
in discursul de deschidere a reuniunii anuale a FMI, directorul general Horst Koehler a subliniat ca noua misiune fundamentala a institutiei va fi supravegherea sistemului financiar mondial, interventia i prevenirea crizelor, programele de creditare urmind sa treaca pe un plan secundar. Ca element de noutate i mesaj se poate aminti, de asemenea, declaratia privind dedicarea eforturilor unei cresteri economice neinflationiste, de care sa beneficieze nu numai firmele, dar si toti oamenii din lume.
in cazul concret al zonei europene, avalansa inflationista generata de cresterea preturilor la energie ar putea icetini ritmul investitiilor i restructurare, cu afectarea competitivitatii si, de aici, necesitatea unor masuri protectioniste, care ar generaliza criza. Este de retinut ca trei sferturi din comertul mondial se desfasoara itre tarile dezvoltate. Prognozele FMI ierarhizeaza oricum Europa i urma Americii si Asiei ca ritm al cresterii economice i perioada urmatoare. in ceea ce priveste Rominia, raportul consemneaza reluarea cresterii economice, a carei consistenta poate fi consolidata numai prin accelerarea privatizarii marilor itreprinderi si a bancilor.
Dialog creativ itre UE si candidati
in acest context problematic, un punct de vedere constructiv asupra accelerarii extinderii UE aduce ministrul de externe al Rominiei, Petre Roman, i articolul: „Proiectul Europei unite: o viziune din Est”, publicat i Frankfurter Allgemeine Zeitung. Identificind temerile care mineaza icrederea popoarelor din Est i Europa unita, respectiv:
– sentimentul de risc al pierderii identitatii nationale;
– absenta unor orizonturi de timp previzibile;
-frustrarea creata de senzatia ca ai de primit, dar nu ai nimic valoros de dat;
-sentimentul ca pina la data incerta a aderarii, nivelul de trai este condamnat la stagnare.
Ministrul romin propune modificarea actualului raport i negocieri: de o parte profesori (tarile UE) si, pe de alta parte, elevi (tarile candidate), itr-un raport de conlucrare creativa pentru nuantarea realista a standardelor impuse. Dubla constiinta si aspiratie nationala si europeana a popoarelor din Est genereaza forta extraordinara a Europei. Delegatia Rominiei la Reuniunea de la Praga a avut si misiunea de a comunica oficialilor FMI indicatorii economici i curs de elaborare la data vizitei delegatiei Fondului i tara noastra.
Controversa asupra arieratelor
Conturile nationale la sfirsitul semestrului I 2000 indicau un produs intern brut de 288.285,2 miliarde lei, reprezentind i termeni reali o crestere de 2,1% fata de aceeasi perioada din 1999. S-a modificat si trendul investitiilor, formarea bruta de capital marcind o usoara crestere fata de anul precedent. in luna septembrie, rata inflatiei revine totusi la un nivel de 2,4 – 2,5%, ceea ce va conduce la o rata anuala de circa 40%. Cu tot impactul negativ al accizelor calculate i euro, deficitul bugetar nu a depasit procentul de 3,5% din PIB, convenit la negocieri, nici dupa rectificarea bugetara. Unul dintre punctele ramase i suspensie la negocieri a fost cel privind graficul de reducere a arieratelor. Companiile de utilitati, care sunt prevazute cu sarcini nominale de micsorare a arieratelor i acordul cu FMI aveau restante i medie de 22-23% fata de grafic.
Pentru a nu afecta echilibrul bugetar, indexarile de salarii i sectorul bugetar se vor aplica concomitent cu deblocarea restructurarilor de personal. Recurgind aproape exclusiv la pirghii economice de reglare si nu la masuri administrative, guvernul isi propune ca printr-o corelare mai strinsa a veniturilor salariale cu performantele economice ale societatilor debitoare sa se obtina o reducere a arieratelor. La itrunirea Consiliului Director al FMI de la sfirsitul lunii octombrie se va analiza acordul cu Rominia, inclusiv eliberarea urmatoarei transe de imprumut. Este de mentionat ca itre FMI si Banca Mondiala exista o diferenta de vederi asupra arieratelor, i sensul ca aceasta din urma apreciaza ca i anumite circumstante nu este posibila lichidarea pe termen scurt a acestora.