Beneficiarii fondurilor UE, neîncrezători în instituțiile care gestionează banii

Întârzieri mari în rambursarea cheltuielilor și lipsa de comunicare cu autorităţile de management sunt principalele nemulțumiri ale beneficiarilor fondurilor europene, conform sondajului realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Cei mai mulţi beneficiari (84% dintre firme, 68% dintre ONGuri şi 61% dintre autorităţile locale) declară că nu au fost niciodată abordaţi de Autorităţile de Management în vreun fel pentru consultări pe marginea Ghidului Solicitantului sau/şi alte teme de interes pentru proiectele finanţate din fonduri structurale.
Nici activitatea comitetelor de monitorizare nu este popularizată în rândul beneficiarilor: 86% dintre firme, 69% dinte ONGuri şi 60% dintre autorităţile publice declară că nu sunt informate despre ceea ce se discută în aceste comitete.
Toate probleme evidenţiate prin sondaj arată foarte clar faptul cea mai mare problemă cu care se confruntă în prezent autorităţile române pleacă de la lipsa consultării şi a capacităţii actorilor implicaţi de a genera o viziune de dezvoltare economică coerentă şi sustenabilă pentru România în actualul exerciţiu financiar, fapt care a generat şi continuă să genereze dificultăţi majore în implementarea actualelor programe operaţionale. 
Acelaşi sondaj ne arată că peste jumătate din beneficiari (70% firme, 57% ONGuri şi 40% autorităţi publice locale) nu sunt la curent cu niciun fel de discuţie cu privire la următoarea perioadă de programare financiară a UE care priveşte direct România în condiţiile în care există un interes major din partea tuturor categoriilor de beneficiari de implicare într-un proces de consultare pentru viitorul exerciţiu financiar (aproape 90% dintre respondenţi, indiferent de profil, declarându-se interesaţi să participe într-un asemenea proces de consultare).  
O a doua concluzie generală se referă la credibilitatea scăzută pe care o au în acest moment toate structurile care gestionează fonduri structurale în România.
Sondajul a fost realizat în perioada 5 noiembrie – 5 decembrie a.c. pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional pe trei grupuri ţintă (150 de autorităţi locale, 300 de firme şi 240 de ONG-uri).