BCE, între armistițiu și riscurile energetice. Dobânzile ar putea rămâne ridicate mai mult timp

Deciziile Banca Centrală Europeană intră într-o zonă de incertitudine, după ce armistițiul din conflictul cu Iran a redus presiunea imediată asupra inflației, dar nu a eliminat riscurile. Prețurile ridicate la energie și blocajele din Strâmtoarea Ormuz mențin temerile privind noi scumpiri, cu efecte directe asupra dobânzilor, creditelor și economiei.

BCE, așteptată să mențină dobânzile, dar cu opțiuni deschise

Banca Centrală Europeană urmează să se reunească săptămâna viitoare, iar contextul actual reduce probabilitatea unei creșteri imediate a dobânzilor. Armistițiul din conflictul cu Iran a mai temperat presiunea inflaționistă, însă incertitudinile rămân ridicate.

Potrivit Reuters, investitorii se așteaptă ca BCE să mențină dobânda-cheie la aproximativ 2%, o schimbare semnificativă față de scenariile recente, când petrolul ajunsese aproape de 120 de dolari pe baril.

În același timp, banca centrală este așteptată să transmită că își păstrează flexibilitatea pentru deciziile viitoare, în funcție de evoluțiile din piața energetică și din economie.

„BCE își poate permite să stea în expectativă la reuniunea din aprilie, să colecteze mai multe date și să decidă dacă este necesar să reacționeze la acest șoc la reuniunea din iunie”, a declarat Mark Wall, economist-șef pentru Europa la Deutsche Bank.

Armistițiul a redus presiunea, dar incertitudinile persistă

Pe termen scurt, detensionarea conflictului a contribuit la scăderea prețului petrolului și la revenirea perspectivelor economice spre scenariul de bază al BCE, care indica un vârf al inflației în jur de 3% în acest trimestru.

Acest lucru, alături de prețurile mai scăzute la gaze, a redus probabilitatea unui scenariu negativ în care inflația ar depăși 4% în a doua parte a anului 2026, după cum a explicat Christine Lagarde.

Cu toate acestea, incertitudinile rămân semnificative.

„există multe îngrijorări privind cât de mult va dura creșterea producției de petrol și reluarea fluxurilor”, a spus Anatoli Annenkov de la Société Générale.

Impactul războiului: inflație mai mare și economie încetinită

Efectele conflictului se resimt deja în economie. Creșterea inflației este alimentată în principal de prețurile mai mari la energie, în timp ce activitatea economică începe să încetinească.

Germania, principalul partener comercial al României, și-a revizuit în scădere prognozele de creștere pentru 2026 și 2027 și a majorat estimările privind inflația.

În România, banca centrală avertizează că inflația va rămâne la niveluri ridicate în prima parte a anului.

Potrivit Banca Națională a României, „rata anuală a inflaţiei va creşte şi se va menţine în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele evidenţiate în prognoza pe termen mediu din februarie 2026”.

De ce criza actuală este diferită de cea din 2022

Economiștii consideră că actualul șoc energetic este mai puțin sever decât cel din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a declanșat o criză majoră.

Indicatorii care au semnalat accelerarea inflației în urmă cu patru ani nu indică același nivel de risc în prezent. Economia este mai slabă, iar piața muncii nu mai beneficiază de impulsul puternic de după pandemie.

De asemenea, Europa nu mai este dependentă de un singur furnizor major de energie, iar impactul actual este mai degrabă global decât regional. Moneda euro a rămas relativ stabilă, spre deosebire de deprecierea puternică din perioada anterioară.

Dobânzile ar putea crește din nou în a doua parte a anului

În ciuda unei pauze pe termen scurt, piețele anticipează noi majorări de dobândă în a doua parte a anului 2026.

Traderii estimează cel puțin două creșteri, cel mai probabil începând din iunie, însă evoluția depinde în mare măsură de reluarea fluxurilor de energie prin Strâmtoarea Ormuz și de stabilizarea piețelor.

Compania Insight Investment consideră că scenariile sunt echilibrate între două majorări de dobândă și menținerea actualului nivel, în funcție de evoluția prețului petrolului.

Analiștii susțin că eventualele creșteri ar avea un impact limitat asupra economiei, dar ar transmite un semnal important pentru stabilizarea așteptărilor inflaționiste.

„Este nevoie de o ușoară creștere a dobânzilor pentru a preveni apariția efectelor secundare”, a declarat David Zahn de la Franklin Templeton.

Incertitudine ridicată pentru economie și consumatori

Pentru Europa și România, actualul context înseamnă o perioadă prelungită de incertitudine. Dobânzile ar putea rămâne ridicate mai mult timp, iar efectele se vor resimți în costul creditelor, în consum și în ritmul de creștere economică.

Deciziile BCE vor depinde în continuare de evoluțiile geopolitice și de piața energiei, într-un context în care riscurile nu au dispărut, ci doar s-au redus temporar.