Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsDezbatere la Parlamentul European despre euro digital. Critici privind impactul asupra libertății financiare și rolul cash-ului
Aceste teme au fost discutate în cadrul unei dezbateri organizate la Parlamentul European, la Bruxelles, găzduită de europarlamentarul Gheorghe Piperea, profesor universitar și membru al grupului European Conservatives and Reformists (ECR). Evenimentul a reunit decidenți europeni, experți și reprezentanți ai sectorului financiar, într-un dialog privind implicațiile juridice, economice și sociale ale monedei digitale europene.
În deschiderea conferinței, Gheorghe Piperea a declarat că nu susține forma actuală a euro digital și a subliniat necesitatea consolidării rolului numerarului în economie. Acesta a propus chiar protejarea plăților în numerar la nivel constituțional, ca garanție a libertății economice și a accesului la bani în afara infrastructurilor digitale.
„Inițiativa BCE de a introduce euro digital redistribuie putere în sistem, iar orice redistribuire produce și perdanți.
Știe cineva ce anume este euro digital și cum arată? Banul trebuie să fie ceva simplu, atât de simplu încât până și un copil de 5 ani să înțeleagă ce este. Iar lumea nu știe ce este euro digital.
Banul înseamnă încredere. Iar lumea nu are încredere în euro digital, mai ales pentru că autoritățile au fost ezitante și opace. În mentalul colectiv, euro digital înseamnă programare, limitare, control.”
Europarlamentarul a avertizat asupra riscului de dezintermediere bancară și asupra presiunilor pe care acest nou instrument le-ar putea exercita asupra statelor din afara zonei euro, inclusiv România.
„Întrebarea nu este doar cine câștigă, ci mai ales cine pierde. În primul rând, pierd băncile comerciale, confruntate cu riscul unei dezintermedieri. Odată cu euro digital, cetățenii și companiile își pot muta economiile direct către banca centrală. Ce înseamnă asta pentru creditare, pentru economie, pentru stabilitate?”
Într-un astfel de scenariu, o parte din economii ar putea fi direcționată către banca centrală, în timp ce rolul băncilor comerciale s-ar reduce, iar tranzacțiile ar deveni mai ușor de monitorizat. Într-o Europă deja afectată de neîncredere și diferențe de dezvoltare digitală, această schimbare ar putea accentua decalajele existente.
„Cetățenii pot deveni cei mai mari perdanți prin pierderea anonimatului în plăți și creșterea supravegherii financiare. Ce se întâmplă cu statele din afara zonei euro? Nu riscăm o pierdere tăcută a suveranității monetare?”, a mai avertizat Gheorghe Piperea.
Euro digital, între modernizare și controverse: critici în Parlamentul European privind stabilitatea și protecția datelor
Dezbaterea a evidențiat atât potențialul euro digital ca instrument de modernizare și de consolidare a autonomiei strategice, cât și riscurile legate de stabilitatea pieței bancare, protecția datelor și încrederea publicului. Într-un context european marcat de scepticism, eurodeputatul croat Stephen Bartulica, implicat în negocierile din Parlamentul European, a criticat proiectul.
„Cetățenii obișnuiți nu sunt informați despre acest proiect. Intrăm pe un teritoriu neexplorat: o bancă centrală care intră pe piața de retail și concurează cu soluțiile existente. Nu știm câți oameni vor folosi efectiv euro digital și nici care vor fi efectele asupra lichidității băncilor.”
Pe de altă parte, eurodeputatul italian Giovanni Crosetto a pus accent pe dimensiunea strategică:
„Nu avem o alternativă europeană reală la Visa și Mastercard, iar aceasta este o vulnerabilitate majoră. În același timp, fără un plafon clar pentru deținerile în euro digital, există riscul destabilizării sistemului bancar.”
Pentru România, tema este cu atât mai sensibilă. Eurodeputata Cristina Emanuela Dascălu a subliniat dilema de fond:
„Cui servește, de fapt, euro digital? O monedă digitală emisă de banca centrală poate deveni un instrument de monitorizare a comportamentului economic. Tehnologia trebuie să servească oamenii, nu invers.”
Eurodeputatul Adrian Axinia a avertizat: „Totul este opțional până devine obligatoriu.”
Euro digital: impact juridic, economic și riscuri pentru protecția datelor personale
Din perspectiva dreptului financiar-bancar și a practicii contencioase, avocatul Carol Tino a subliniat că proiectul euro digital nu reprezintă doar o evoluție tehnologică a mijloacelor de plată, ci o schimbare de fond a arhitecturii juridice a banului și a raporturilor de răspundere în domeniul plăților.
„Recitalul 9 este clar în acest sens: nu există un raport contractual între utilizatorul de euro digital și Banca Centrală Europeană sau băncile centrale naționale. Conturile sunt gestionate de intermediari – furnizorii de servicii de plată. Consecința juridică este importantă: eventualele acțiuni împotriva BCE nu vor fi contractuale, pentru că nu există un contract care să fi fost încălcat”, a explicat Carol Tino.
În opinia sa, orice eventuală răspundere a instituțiilor europene ar putea fi încadrată exclusiv în sfera răspunderii extracontractuale, aspect care ar adăuga un grad suplimentar de complexitate în eventualele litigii.
Totodată, avocatul a precizat că euro digital se bazează în mare parte pe cadrul juridic actual al serviciilor de plată, prin raportare la Directiva privind serviciile de plată și la viitoarele reglementări europene din domeniu.
„Regimul de răspundere și autentificare al prestatorilor de servicii de plată rămâne aplicabil, inclusiv obligațiile de rambursare a tranzacțiilor neautorizate și regulile privind sarcina probei. Problema reală nu este ceea ce reglementează acest cadru, ci ceea ce nu acoperă”, a subliniat el.
În zona financiară, Irina Chițu a evidențiat rolul esențial al încrederii:
„Oamenii au încredere în ceea ce înțeleg. Fără transparență și educație financiară, euro digital riscă să fie respins”, subliniind totodată beneficiile potențiale: plăți mai rapide, costuri reduse și o alternativă europeană la infrastructurile existente.
Din perspectiva protecției datelor, Brendan Van Alsenoy a precizat:
„Designul euro digital urmărește să minimizeze procesarea datelor personale, iar funcționalitatea offline ar putea oferi un nivel de confidențialitate apropiat de numerar.”
Acesta a subliniat însă necesitatea unor garanții solide: „Protecția datelor trebuie integrată în sistem încă de la început.”
Euro digital și viitorul banilor în UE: decizie politică majoră, calendar de implementare până în 2029
Dezbaterea de la Bruxelles ridică întrebări esențiale despre modul în care va evolua, în viitor, relația dintre cetățean, bani și stat.
Discuțiile arată că euro digital nu reprezintă doar un proiect tehnic, ci și o decizie politică majoră. Între promisiunea unei Europe mai autonome și riscul unei centralizări accentuate, linia de echilibru rămâne fragilă.
Proiectul a fost lansat oficial în iulie 2021, când Banca Centrală Europeană a intrat în faza de investigare. În prezent, dosarul este analizat în Parlamentul European, în Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare (ECON), iar votul privind poziția legislativă este așteptat în 2026.
Ulterior, urmează negocierile interinstituționale, iar dacă regulamentul va fi adoptat, este prevăzută o fază pilot în jurul anului 2027. Implementarea completă ar putea avea loc spre finalul deceniului, în jurul anului 2029.
În acest context, dezbaterea găzduită la inițiativa lui Gheorghe Piperea are loc într-un moment considerat esențial, în care direcția proiectului încă poate fi influențată.
Material platit de ECR Group.
