În Statele Unite, energizantele reprezintă al doilea cel mai frecvent utilizat supliment alimentar printre tineri. Aproximativ o treime din populație le consumă în mod regulat. În Regatul Unit, consumul de băuturi energizante în rândul copiilor este semnificativ. Fenomenul afectează aproximativ o treime dintre aceștia săptămânal, cifră mai mare decât în orice altă țară europeană.

În România, băuturile energizante sunt populare, mai ales în rândul tinerilor. Un studiu realizat de EFSA arată că 30% dintre adulți, 68% dintre adolescenți și deja 18% dintre copii cu vârsta sub 10 ani consumă diverse tipuri de băuturi energizante.

Cu toate acestea, efectele adverse asociate includ anxietatea, tulburări de somn, amețeli, creșterea tensiunii arteriale și un risc crescut de dezvoltare a problemelor de sănătate mintală.

Energizantele, un real pericol pentru sănătate

Chiar și o singură băutură energizantă pe lună poate crește riscul de tulburări de somn, conform unui studiu recent menționat în The Guardian. Persoanele care consumă zilnic astfel de băuturi dorm în medie cu jumătate de oră mai puțin decât cele care le consumă ocazional sau deloc, sunt concluziile cercetătorilor.

Studiul a fost realizat în Norvegia și a inclus 53.000 de participanți cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani. Acesta a indicat o asociere între băuturile energizante și problemele de somn, inclusiv insomnie și calitate scăzută a somnului.

Studiile efectuate de universități din Regatul Unit evidențiază o legătură între consumul de băuturi energizante și afecțiuni precum depresia, anxietatea și gândurile suicidare. De asemenea, aceste băuturi pot crește riscul ca un copil să manifeste simptome de ADHD.

Consumul de energizante în rândul copiilor este asociat cu creșterea în greutate, având în vedere conținutul ridicat de zahăr, tensiune arterială crescută și probleme de ritm cardiac. Copiii care consumă frecvent băuturi energizante prezintă un risc mai mare de a dezvolta tulburări de alimentație sau depresie. De asemenea, probabilitatea de a fuma sau de a consuma alcool crește, conform rezultatelor studiului.

„Dovezile sunt clare că băuturile energizante sunt dăunătoare pentru sănătatea mintală și fizică a copiilor și a tinerilor, precum și pentru comportamentul și educația acestora. Trebuie să luăm măsuri acum pentru a-i proteja de aceste riscuri“, a afirmat dr. Amelia Lake, autoarea meta-analizei.

Băuturile energizante ar putea să nu mai fie comercializate minorilor

Prin urmare, la sfârșitul lunii octombrie, Senatul României a aprobat un proiect de lege care ar putea interzice comercializarea băuturilor energizante minorilor.

Conform acestei propuneri, energizantele nu vor mai putea fi vândute sau oferite persoanelor sub vârsta majoratului, în cazul în care această inițiativă va fi adoptată de Camera Deputaților, care are prerogativa de a lua decizii finale în această privință.

Această măsură a fost deja implementată în alte țări, precum Letonia și Lituania. Există discuții despre posibila adoptare a acestei reglementări și în Finlanda și Polonia.

Energizantele au un conținut foarte ridicat de zahăr și de cofeină

Băuturile energizante populare conțin doze de cofeină de aproximativ 150 mg, cu peste 60 mg mai mult decât o cană obișnuită de cafea de 250 ml. Acestea sunt promovate ca stimulente pentru sănătatea mentală și performanța fizică.

Recomandările sugerează un consum de maxim 3 mg de cofeină per kilogram de greutate corporală. Cu toate acestea, depășirea acestei doze este ușor de realizat. O băutură energizantă conține echivalentul a două espresso-uri, avertizează specialiștii.

„Sunt două aspecte de luat în calcul: conținutul de cofeină și conținutul de zahăr. Doza foarte mare de cofeină este primul pericol, pentru că în general pe asta se bazează energizantele, aici este problema, sunt unele care au doză echivalentă cu 6-8 cafele într-o singură doză, care, în general, pe un cord tânăr sunt bine suportate, dar dacă sunt ceva afecțiuni cunoscute sau necunoscute, se poate declanșa o aritmie cardiacă, care implică un pericol important pentru persoana în cauză.

Chiar dacă unii oameni consumă mai multe cafele într-o zi, asta se întâmplă într-o perioadă de timp mai mare, nu o doză pe care un adolescent o bea în cinci minute atunci când alege un energizant. Pe lângă asta, absorbția de cofeină e mult mai rapidă la băuturile efervescente, absorbția prin mucoasă la băuturile efervescente e mai rapidă, astfel ajunge destul de repede în sânge cofeina respectivă”, a explicat dr. Eduard Adamescu, medic specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Mulți ajung să se confrunte și cu probleme de greutate, din cauza conținutului ridicat de zahăr.

„Dacă ajungi să ai o discuții cu unii adolescenți care au probleme de greutate constați că aceștia consumă 6-7 doze de băuturi energizante într-o zi, care și din punct de vedere caloric înseamnă mult.

Doza de zahăr e destul de mare, poate unele sunt cu îndulcitori, dar majoritatea sunt cu zahăr”, a spus medicul.

Tinerii și adolescenții sunt cei mai expuși consumului de energizante

Expertul afirmă că tinerii și adolescenții sunt cu adevărat cei mai expuși la riscurile asociate consumului de băuturi energizante. În ceea ce privește dependența, medicul consideră că acest tip de adicție poate fi comparat cu cel pentru alimentele nesănătoase.

Printre acestea se numără dulciurile sau fast-food-ul, sau chiar cu dependența de cafea.

„Dependența de energizante nu are un substrat organic, cum e în cazul dependenței de alcool sau de droguri, în care sevrajul poate să aibă manifestări violente. Aici e mai mult poate o dependență psihogenică, cu o componentă psihică : este ca dependența de cafea, dacă nu bem cafeaua într-o dimineață, cu toții poate ne simțim puțin diferit, pe când un dependent de alcool care se oprește brusc are manifestări foarte serioase, care pot duce și la internări în spital”, a spus dr. Eduard Adamescu.

Psihologii susțin că astfel de dependențe sunt legate de senzațiile oferite de anumite alimente sau băuturi. Potrivit Marianei Mihalache, acestea au o legătură cu compensarea nemulțumirilor, frustrărilor sau neîmplinirilor la nivel emoțional.

Keren Rosner, psiholog și psihoterapeut, adaugă că renunțarea la astfel de alimente și trecerea printr-o etapă de detoxifiere sunt dificile. Așadar, această dependență este mai mult decât o simplă plăcere și implică un aspect psihologic.

Cum combatem aceste dependențe?

Eduard Adamescu spune că pentru contracararea acestui fenomen există și „componenta de măsuri de creștere a prețurilor”. Mai exact, băuturile cu conținut ridicat de zahăr au devenit mai scumpe începând cu acest an.

Specialistul nu este de însă părere că aceste măsuri vor avea impactul dorit. În schimb, consideră că educația alimentară, oferită la școală sau în cadrul familiei, reprezintă o modalitate eficientă de a preveni astfel de dependențe.

„Nu consider că niște bani în plus vor schimba comportamentul, decât poate pe termen mai lung. Ci mai degrabă educația, din familie, din școală, care în general ar trebui să îi învețe pe acești tineri să fie ponderați cu orice, inclusiv cu asta.

Ponderați cu dulciurile, cu băuturile răcoritoare, cu energizantele. Dacă la școală sau în familie se discută despre asta, copilul altfel receptează, dacă i se oferă exemple”, a spus el.

Referitor la proiectul legislativ care vizează interzicerea vânzării băuturilor energizante minorilor, medicul susține că „o lege are întotdeauna efect dacă se aplică. Acesta a dat exemple de alte legi care nu sunt implementate corespunzător.

Una dintre acestea ar fi cea care interzice comercializarea țigărilor către minori. El consideră că o astfel de lege ar trebui însoțită de „un program de educație care să le arate riscurile la care se expun”.