Liderii europeni şi-au exprimat susţinerea faţă de realegerea la conducerea Comisiei Europene (CE) a lui Jose Manuel Barroso, care va trebui să acţioneze, totuşi, cu prudenţă pentru a obţine confirmarea eurodeputaţilor, din cauza criticilor la adresa sa.

Reuniţi în cadrul unui summit la Bruxelles, cei 27 de oficiali europeni au ajuns la un acord de principiu pentru a profita de experienţa determinată de criza financiară mondială, demarând o reformă de monitorizare a sectorului bancar, în urma unui anunţ făcut în acest sens de Statele Unite.

Aceştia au încercat, de asemenea, să ajungă la un compromis care să permită organizarea în Irlanda a unui nou referendum pe tema Tratatului de la Lisabona.

Susţinere unanimă

Şefii de stat şi de guvern şi-au exprimat sprijinul faţă de realegerea lui Jose Manuel Barroso  pentru încă un mandat de 5 ani. Barroso „a obţinut o susţinere unanimă din partea preşedinţilor şi premierilor, îi sprijim cu toţii candidatura”, a declarat premierul ceh Jan Fischer, a cărui ţară deţine preşedinţia Uniunii Europene.

Fostul premier portughez, în vârstă de 53 de ani, s-a declarat „mândru şi emoţionat” de încrederea acordată, promiţând că va fi „atent” în următorii 5 ani la numeroasele critici la adresa sa.

El a trebuit să se mulţumească cu un sprijin de principiu al celor 27 de reprezentanţi, nu cu o desemnare oficială, aşa cum spera.

Contestat de stânga şi de liberali

Barroso va trebui în prezent să convingă noul Parlament European, o sarcină deloc uşoară ţinând cont de bilanţul controversat al primului său mandat.

Grupul său conservator îl susţine, dar nu dispune de o majoritate absolută şi trebuie să realizeze alianţe. Numeroşi eurodeputaţi de stânga, dar şi liberali, îl consideră foarte permisiv, docil cu statele mari şi îl critică pentru reacţia întârziată a acestuia faţă de criza financiară.

„Este ca şi cum l-am arunca în vizuina lupului”

Liderii europeni şi Jose Manuel Barroso îi îndeamnă pe eurodeputaţi să se pronunţe rapid, încă de la jumătatea lunii iulie, pentru a evita o perioadă de incertitudine într-un moment în care Europa se află în criză economică. „Sperăm (…) că vom putea lua cu toţii o decizie finală în iulie”, a declarat premierul finlandez Matti Vanhanen.

Lăsând soarta lui Barroso în mâinile Parlamentului European, oficialii UE nu îi fac un cadou. „Este ca şi cum l-am arunca în vizuina lupului”, a precizat un diplomat. „Totul este la bunăvoinţa Parlamentului”, care ar putea tergiversa lucrurile, a precizat el.

Liderul ecologiştilor din Parlamentul European, Daniel Cohn-Bendit, încearcă în acest timp că clădească un front împotriva lui Barroso.

Sarkozy „nu este pregătit să moară pentru Barroso”

După ce s-a întâlnit joi cu Nicolas Sarkozy, Cohn-Bendit a avut îndoieli în privinţa fermităţii susţinerii preşedintelui francez care, potrivit acestuia, „nu este pregătit să moară pentru Barroso”. Potrivit lui Cohn-Bendit, „problema” lui Nicolas Sarkozy şi a cancelarului german Angela Merkel este că „îl vor pe Barroso şi în acelaşi timp nu îl vor”.

Unul dintre argumentele avansate de eurodeputaţi, care vor să aştepte înainte de a se pronunţa, este de natură juridică: aceştia preferă să se concentreze asupra Tratatului de la Lisabona care urmează să reformeze Comisia Europeană şi care urmează să fie supus în toamnă referendumului în Irlanda.

Pentru a permite ca Dublinul să organizeze un nou referendum, după votul negativ din iunie 2008, liderii europeni vor să ofere irlandezilor garanţii: să dea asigurări că tratatul nu va afecta neutralitatea militară a ţării, interdicţia avortului sau regimul său fiscal.

Cei 27 de oficiali nu au ajuns joi seară la un consens asupra formei juridice a acestor garanţii, irlandezii cerând să fie respectate pentru a asigura o victorie a tratatului.

Premierul irlandez Brian Cowen insistă ca acestea să fie ratificate, măsură faţă de care alte ţări manifestă reticenţă.

SURSA: Mediafax