Antreprenorii din România se confruntă cu o presiune fiscală tot mai mare, odată cu creșterea impozitului pe profit și a celui pe dividende la 16% fiecare. În urma acestor modificări legislative, statul va încasa peste o treime din câștigul brut al companiilor. Consultantul de business Florin Leucă avertizează că aceste măsuri pot avea efecte economice semnificative, inclusiv falimentul unui număr important de firme mici și mijlocii.
Antreprenorii români, afectați de o povară fiscală peste media OCDE
Antreprenorii sunt direct loviți de creșterea impozitelor, care ajung la 16% atât pentru profit, cât și pentru dividende. Prin aceste majorări, statul român își asigură o cotă substanțială din veniturile generate de companii.
În urma aplicării succesive a acestor impozite, plus contribuția la sănătate (CASS), rezultă o sarcină fiscală cumulată de 30% până la 34,3% din profitul brut. Această cotă depășește media țărilor din OCDE și se apropie periculos de media Uniunii Europene.
Florin Leucă arată că la un profit de un milion de euro, peste 300.000 euro ajung la bugetul statului. Această realitate fiscală poate forța antreprenorii să-și regândească strategiile privind reinvestirea câștigurilor sau distribuirea dividendelor. Riscurile nu sunt doar teoretice – tot mai multe microîntreprinderi dispar, iar tendința de scădere a spiritului antreprenorial devine îngrijorătoare.
Recomandări pentru antreprenori în fața presiunii fiscale
Pentru a face față noii realități fiscale, consultanții economici propun o serie de soluții. Potrivit lui Florin Leucă, antreprenorii ar trebui să își reorganizeze structura afacerilor, adoptând modele mai eficiente din punct de vedere fiscal.
Printre recomandările principale se numără înființarea unui holding, digitalizarea proceselor de afaceri și introducerea de clauze de indexare a prețurilor în contractele comerciale.
O altă măsură importantă este reinvestirea profitului, pentru a evita taxarea imediată a dividendelor. De asemenea, Leucă subliniază importanța recalibrării modelului de business, astfel încât firmele să devină mai rezistente în fața noilor provocări fiscale.
În lipsa acestor ajustări, firmele riscă fie să intre în incapacitate de plată, fie să recurgă la soluții alternative, uneori neconforme cu legislația.
Statul, partener pasiv cu cea mai mare cotă
Aplicarea succesivă a celor două tipuri de impozite, urmate de contribuția CASS, face ca statul să devină, în mod indirect, unul dintre cei mai mari „asociați” ai unei firme.
Acest lucru este explicat de Leucă printr-un calcul concret: dacă se distribuie dividende în afara plafonului legal, contribuția la sănătate de 10% se adaugă celor 32% deja reținuți prin impozite.
,,La un simplu calcul, după aplicarea impozitului pe profit și apoi a impozitului pe dividende pe suma rămasă, antreprenorii plătesc către stat un total de 29,44% din câștigul lor. În plus, la distribuirea dividendelor, dacă suma depășește plafonul celor 6 salarii minime brute (24.300 lei), 12 salarii brute (48.600 lei) sau 24 salarii brute (97.200 lei), se adaugă 10% CASS (Contribuția la Asigurările Sociale de Sănătate).
Practic, pe fluxul „profit → dividend net”, povară fiscală reală atinge 34,3% din propriul câștig, depășind media OCDE (32%) și apropiindu-se de media integrată a UE (40,9%).
Cu alte cuvinte, statul devine partener de afaceri, dar fără să contribuie la efortul pentru realizarea veniturilor și profitului – la această cotă de 34,3%, în unele firme statul poate deveni chiar acționar principal.
Pe lângă această taxare, multe firme plătesc și alte taxe, dar și salarii. Odată ce presiunea fiscală crește, crește și riscul de faliment, de evaziune fiscală sau de utilizare a unor metode de a folosi banii firmei în avantaj personal decât să fie distribuit la stat”, explică Florin Leucă.
Această abordare fiscală pune o presiune majoră pe afaceri, care pe lângă impozitele directe, trebuie să suporte și alte taxe sau obligații către angajați.
În timp, o astfel de încărcare poate duce la apariția unor comportamente economice riscante, cum ar fi evaziunea fiscală sau retragerea banilor prin metode neconvenționale.
Simulări: cât plătește o firmă statului în funcție de profit
Impactul concret al noii legislații poate fi observat în următoarele exemple de calcul:
Pentru un profit brut de 200.000 lei:
• Impozit de profit: 200.000 lei x 16% = 32.000 lei
• Profit net: 168.000 lei
• Impozit dividende: 168.000 lei x 16% = 26.880 lei
• CASS (10%) aplicat la plafonul de 24 salarii minime brute (97.200 lei): 9.720 lei
• Total taxe stat: 68.600 lei
• Sarcina fiscală totală: 34,3% din profitul obținut
Pentru un profit brut de 100.000 lei:
• Impozit de profit: 100.000 lei x 16% = 16.000 lei
• Profit net: 84.000 lei
• Impozit dividende: 84.000 lei x 16% = 13.440 lei
• CASS (10%) aplicat la plafonul de 12 salarii minime brute (48.600 lei): 4.860 lei
• Total taxe stat: 34.300 lei
• Sarcina fiscală totală: 34,3% din profitul obținut
Pentru un profit brut de 50.000 lei:
• Impozit de profit: 50.000 lei x 16% = 8.000 lei
• Profit net: 42.000 lei
• Impozit dividende: 42.000 lei x 16% = 6.720 lei
• CASS (10%) aplicat la plafonul de 6 salarii minime brute (24.300 lei): 2.430 lei
• Total taxe stat: 17.150 lei
• Sarcina fiscală totală: 34,3% din profitul obținut
