Banca Nationala a anuntat, i urma cu un an, cu mare pompa, afacerea secolului. Rominia urma sa fie prima tara europeana care va avea bancnote din polietilena. Marele avantaj al acestora il reprezenta durata de viata de patru ori mai mare decit a celor clasice, din hirtie. Daca se face vreo economie nu stie nimeni, itrucit costul acestora este tinut secret de BNR. Tiparite la celalalt capat al lumii, i Australia, de catre firma Note Printing Australia, bancnotele de plastic fac obiectul unui contract despre care nimeni nu stie daca este avantajos sau nu pentru Rominia. Nimeni i afara de trei-patru gulere albe din BNR. Iar daca avantajele noilor bancnote sunt pina i prezent doar ipotetice, dezavantajele lor fac deja parte din viata cotidiana a rominilor. Principalele victime ale bancnotelor de plastic sunt casierii care trebuie sa le numere. Masinile de numarat automate o iau razna cind au de-a face cu bancnotele de polietilena.
Bancnotele se lipesc pentru ca se electrizeaza
Am facut un experiment cu 18 bancnote de 500.000 de lei si o masina automata de numarat performanta, care valoreaza peste 10 milioane de lei. Prima data a numarat 16, a doua oara 18, a treia oara tot 18, iar a patra oara 17. Este greu de crezut ca vreo casiera risca sa dea unui client cu un milion de lei i plus, doar pentru a numara banii cu masina.
Cauza principala a erorilor o reprezinta faptul ca bancnotele se electrizeaza si se lipesc itre ele. Casierele de la ghiseele bancilor sunt inebunite de bancnotele de plastic, mai ales cind au de numarat icasarile venite de la magazinele foarte mari. Nu e de loc usor sa numeri manual teancuri de cite 100 de bancnote de 500.000 de lei. Iar daca le numeri cu masina automata, nu vei sti niciodata citi bani ai numarat de fapt. „Casierii trebuie sa numere de cite doua ori banii cu masinile de numarat, ba chiar sa verifice numararea si manual, pentru ca exista riscul ca bancnotele sa se electrizeze”, spune Melania Ionescu de la Departamentul de Comunicare al Banc Post.
Situatia este aceeasi la majoritatea bancilor comerciale. Corneliu Cojocaru, purtatorul de cuvint al Bancii Comerciale Romine, afirma ca problemele acestea se itilneau doar la un tip mai vechi de masini de numarat, si ca acum la BCR nu mai exista astfel de necazuri. Daca este asa, banca a fost nevoita sa investeasca o suma considerabila pentru dotarea tuturor punctelor de lucru cu noile masini care nu gresesc cind numara bancnote de plastic. Nu doar bancile lucreaza mult cu numerar si au astfel de necazuri. „Avem probleme mari din cauza banilor de plastic. Noi verificam de doua ori. Numaram o data cu masina, o data manual, i general la plastic”, spune domnul Hamid, patronul casei de schimb valutar Delta Exchange. La majoritatea magazinelor unde au loc vinzari de valori mari, bancnotele de plastic perturba activitatea. La Metro, casierele prefera sa-si utilizeze propria dexteritate i locul masinilor automate, cind trebuie sa numere bani de plastic. Aparatele dau mai mereu gres.
Automatele bancare (ATM) sunt, se pare, imune la aceste erori de numarare. „Nu au fost semnalate pina i prezent astfel de situatii la ATM-uri, itrucit acestea au, i plus fata de masinile de numarat bani, senzori care determina grosimea si transparenta bancnotelor. Senzorii memoreaza aceste informatii. Numaratoarea se efectueaza bucata cu bucata, bancnotele trecind una cite una prin fata unui dispozitiv special. Daca, prin absurd, senzorii s-ar isela, clientul ar iesi i cistig, itrucit ar primi mai multe bancnote”, declara Melania Ionescu.
ATM-urile BCR nu au bancnote de plastic
La BCR lucrurile sunt si mai clare. „ATM-urile noastre nu distribuie bancnote de 500.000”, spune Corneliu Cojocaru. Oricum, furnizorii tuturor ATM-urilor de pe piata garanteaza precizia numararii.
Alta companie care a avut de lucru din cauza bancnotelor de plastic este Coca-Cola. Aceasta are distribuitoare de bauturi racoritoare plasate i diverse institutii. Pentru a obtine o sticla cu racoritoare trebuie introduse bancnote i aparat. in prezent, acestea primesc bancnotele de 10.000 de lei din hirtie, dar cele din plastic sunt refuzate. „Sistemul de validare a bancnotelor utilizat de automatele Coca-Cola este furnizat de o companie americana specializata. Am trimis noile bancnote de plastic de 2.000 si 10.000 lei pentru a fi creat un software special (profil cu repere). Firma americana pregateste noul soft care va recunoaste atit bancnotele de hirtie, cit si pe cele din plastic. Operatiunea va fi definitivata i circa o luna”, spune Adriana Tabac, PR Manager la Coca-Cola.
in prezent, a trecut perioada extazului, cind „hirtia de plastic” cu eclipsa era tinuta i vitrina, iar colectionarii fraieri o cumparau cu zece mii de lei din talcioc. Daca exista posibilitatea ca aceste bancnote sa fie numarate rapid si corect, cei care le utilizeaza i mod curent vor trebui oricum sa investeasca bani buni pentru aceasta. in cazul i care toate bancnotele rominesti vor fi confectionate din plastic, zeci de mii de masini de numarat folosite i bune conditii pina i prezent vor putea fi aruncate la gunoi. Dar valoarea acestora o pierd proprietari lor, banci sau comercianti. BNR a facut o afacere paguboasa pentru ei. Dar oare pentru BNR o fi fost profitabila?