Depozitele pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor, în fapt o formă de finanţare a băncilor locale de către centralele din străinătate, a scăzut cu un miliard de euro în cinci luni. La nivelul lunii mai, indicatorul arăta doar 6,9 miliarde de euro, în comparaţie cu peste 7,9 miliarde cât era în ianuarie 2013. Este, de altfel, cel mai mic nivel înregistrat de la începutul crizei. Valoarea maximă a depozitelor constituite de nerezidenţi a fost atinsă în anul 2009 când aproape 9 miliarde de euro stăteau în băncile locale sub formă de depozite mai lungi de 2 ani constituite de băncile străine. În fiecare lună din primele cinci ale acestui an, depozite băncilor străine au scăzut ceea ce arată că interesul pentru piaţa locală este în declin. Depozitele mai vechi au ajuns la scadenţă iar străinii au ales să nu mai constituie altele noi. Constituirea de depozite pe termen de minimum doi ani a fost forma preferată de acţionarii majoritari străini pentru a sprijini subsidiarele din România în condiţiile în care liniile de credit au fost sistate aproape complet de la începutul crizei.

Băncile, lovite de restanţe

Deşi a înregistrat o uşoară creştere a activităţii, sistemul bancar a resimţit din plin efectele crizei internaţionale, iar principalii indicatori de cuantificare a riscului de credit au consemnat o înrăutăţire; astfel, rata riscului de credit a crescut până la 29,9 la sută (de la 23,3 la sută la finele lunii decembrie 2011), arată raportul BNR pe 2102.  Deteriorarea acestui indicator s-a datorat îndeosebi constrângerilor asupra situaţiei financiare a clienţilor, în contextul unei creşteri economice modeste.

De asemenea, rata creditelor neperformante – principalul indicator de evaluare a calităţii portofoliilor de credite, din perspectivă prudenţială – a continuat să crească, de la 14,3 la sută (31 decembrie 2011) la 18,2 la sută (31 decembrie 2012).
Conform unui top realizat de curând, România are una dintre cele mai mari rate a creditelor neperformante din UE, după Grecia (20,7%) şi Irlanda (18,7%).

Ce înseamnă rata creditelor neperformante

Rata creditelor neperformante ia în considerare creditele şi dobânzile restante de peste 90 de zile şi/sau cele în cazul cărora au fost iniţiate proceduri judiciare faţă de operaţiune ori faţă de debitor (identificate în reglementările naţionale
ca fiind categoria „Pierdere 2”) ca proporţie în total credite şi dobânzi clasificate.

Reglementarea de prudenţă bancară defineşte iniţierea de proceduri judiciare ca fiind cel puţin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanţelor:

a) darea de către instanţă a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului;

b) declanşarea procedurii de executare silită faţă de persoanele fizice sau juridice.

Definiţia menţionată a „ratei creditelor neperformante” este conformă cu recomandările Ghidului de compilare a indicatorilor de stabilitate financiară, elaborat de Fondul Monetar Internaţional, fiind şi cea mai utilizată pe plan internaţional.

Ca volum al creditului considerat restant, se ia în calcul întregul sold al creditului şi dobânzilor aferente, indiferent de numărul ratelor restante.