Pentru a realiza replierea, băncile franceze, în special BNP Paribas şi Credit Agricole, cele mai mari după active, încearcă să-şi facă diviziile lor din Italia, Spania, Grecia, Portugalia şi Irlanda mai puţin dependente de finanţarea băncilor mamă. După crearea monedei euro, băncile franceze au fost printre cele mai ambiţioase şi concentrate pe achiziţii în regiune, investind aproximativ 36 miliarde de dolari în cinci state, stimulate de perspectiva de creştere pe aceste pieţe. Retragerea lor acum reflectă încercarea băncilor de a se proteja de riscul unei ieşiri din zona euro a unuia dintre statele în care au investit.
„Este un semn nesănătos”, a declarat Philippe Bodereau, de la Pacific Investment Management Co, cel mai mare investitor în obligaţiuni din lume. „Sunt un fel de nisipuri mişcătoare, băncile europene protejându-se faţă de riscurile valutare invizibile din zona euro”, a adăugat analistul.
Conform datelor Morgan Stanley, BNP Paribas, Credit Agricole, Societe Generale şi Natixis furnizează 150 miliarde de euro din operaţiunile din Franţa pentru a-şi finanţa afacerile din Italia, Spania, Grecia, Portugalia şi Irlanda.
„Va fi o dorinţă de a reduce legătura dintre băncile mamă şi diviziile lor din sudul Europei. Cea mai importantă legătură este finanţarea între compania mamă şi divizia sa locală, iar reducerea este cel mai sigur mod de a gestiona riscurile în timpul acestei crize”, a declarat Philippe Bodereau.
Pascal Henisse, purtător de cuvânt al BNP Paribas, a refuzat să comenteze declaraţia, aşa cum au făcut şi Charlotte de Chavagnac, de la Credit Agricole şi Nathalie Boschat, de la Societe Generale.
Expunerea la diviziile externe a reprezentat una din cauzele care au dus la declinul acţiunilor băncilor la bursa de la Paris. În ultimele 12 luni acţiunile BNP Paribas au scăzut cu 43%, acţiunile Credit Agricole cu 67%, acţiunile Societe Generale cu 57% iar acţiunile Natixis cu 43%.
În Grecia, riscurile cu care se confruntă Credit Agricole sunt legate de divizia sa elenă Emporiki Bank. La sfârşitul lui martie, Credit Agricole avea în Grecia împrumuturi de 23 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel pentru o bancă străină. Banca franceză a redus finanţarea către Emporiki la 4,6 miliarde de euro în martie, de la 5,5 miliarde de euro în decembrie, parţial şi ca urmare a creşterii depozitelor, a anunţat Credit Agricole în 11 mai. De asemenea banca a luat de la BCE fonduri de 1,6 miliarde de euro pentru subsidiara sa din Grecia.
Credit Agricole ia în considerare toate opţiunile în cazul Emporiki, inclusiv renunţarea la divizia sa din Grecia sau combinarea ei cu o rivală locală.
Societe Generale nu deţine o reţea de sucursale în Italia sau Spania. Portofoliul de credite la divizia sa din Grecia, Geniki Bank, este de aproximativ o zecime din cel al diviziei Emporiki a Credit Agricole. Divizia Societe Generale din Grecia „are o dependenţă foarte scăzută de finanţarea grupului”, iar banca „a limitat expunerea non-suverană” la Italia, Spania, Grecia, Portugalia şi Irlanda, a anunţat banca franceză în 15 iunie.
„Dincolo de Grecia, SocGen pare în regulă” deoarece capitalul său va fi mai puţin afectat decât în cazul BNP Paribas în cazul unei ieşiri din zona euro a Italiei, Spaniei, Portugaliei, a declarat analistul Petrarque de la Kepler.
Societe Generale şi-a concentrat expansiunea în Europa de Est şi Rusia. ‘Riscul pentru SocGen este ca, ori de câte ori condiţiile economice se înrăutăţesc în zona euro, economiile din Europa de Est să fie afectate, prin deteriorarea calităţii activelor’, a afirmat analistul Christophe Nijdam de la AlphaValue, în Paris.
Sursa: Agerpres