Pentru prima dată în istoria sa, Banca Vaticanului a publicat marţi rezultatele sale anuale pe pagina sa de Internet, o etapă în politica de creştere a transparenţei promovată de noul preşedinte al instituţiei, germanul Ernst von Freyberg, după ce în trecut IOR a fost acuzată de spălare de bani.

Potrivit unui comunicat de presă, anul trecut clienţii au încredinţat IOR fonduri în valoare de 6,3 miliarde de euro în timp ce IOR a acordat împrumuturi de 25,8 milioane de euro. De asemenea, raportul arată că, în 2012, IOR deţinea 41,3 milioane de euro în aur, metale şi monede preţioase la care se adaugă o companie imobiliară şi de asemenea a primit sub formă de donaţie două proprietăţi imobiliare în valoare de 1,9 milioane de euro.

‘Rămânem fideli angajamentului nostru de a garanta transparenţa activităţilor noastre, răspunzând aşteptărilor legitime ale bisericii catolice, ale autorităţilor Vaticanului şi clienţilor noştrii’, a explicat Ernst von Freyberg. Pentru 2013 ‘ne aşteptăm la un an marcat de cheltuieli extraordinare legate de procesul de reformă şi reorganizare precum şi de efectele creşterii ratelor dobânzilor’, a adăugat Ernst von Freyberg.

Banca Vaticanului a fost înfiinţată în 1942 de Papa Pius al XII-lea. IOR are 114 angajaţi care gestionează sistemul de pensii al Vaticanului în timp ce baza sa de clienţi s-a redus de la 21.000 în 2011 la 18.900 în 2012 ca urmare a închiderii conturilor inactive. Printre clienţii IOR se numără ordinele religioase, birourile Vaticanului, ambasadele şi angajaţii lor, cardinalii, episcopii şi preoţii precum şi ambasadele acreditate la Sfântul Scaun.

Autorităţile europene pentru combaterea spălării banilor au descoperit că IOR nu au reuşit să respecte standardele privind lupta împotriva infracţiunilor financiare. În 2009, Banca Vaticanului a fost acuzată de spălare de bani, iar în 2010 procurorii italieni susţineau că IOR a încălcat în mod deliberat legea italiană în privinţa evaziunii fiscale, ‘cu scopul de a ascunde proprietatea, destinaţia şi originea capitalului’.

Una dintre ultimele decizii luate de Benedict al XVI-lea, înainte de a renunţa la pontificat, în luna februarie 2013, a fost numirea unui aristocrat german, Ernst von Freyberg, în funcţia de preşedinte al Băncii Vaticanului. AGERPRES