Creditarea ar putea crește cu 4-5% în 2027. Sergiu Manea, BCR: Impozitul pe cifra de afaceri ar putea fi eliminat

Creditarea din România ar putea crește cu 4-5% în 2027, potrivit lui Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române (BCR). Declarația sa a fost făcută miercuri, la Profit Financial Forum 2026, unde acesta a vorbit și despre eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, necesitatea stabilității fiscale și condițiile pentru susținerea creșterii economice.

Creditarea ar putea crește cu 4-5% în 2027

Creditarea din România ar putea crește cu 4-5% în 2027, însă evoluția va fi diferită de la un segment la altul, a declarat miercuri Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române (BCR) și președinte al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), la Profit Financial Forum 2026.

Potrivit acestuia, creșterea creditării va continua să fie inegală, în funcție de evoluțiile economice. Manea a afirmat că principala sa preocupare este stabilitatea, care depinde de un buget capabil să creeze condițiile necesare pentru un model economic bazat pe valoarea adăugată, nu pe absorbția brută.

El a apreciat că România nu este suficient de performantă în ceea ce privește absorbția brută și că acest model nu aduce suficiente beneficii economiei. Din acest motiv, stabilitatea bugetară și orientarea către activități economice care generează valoare sunt esențiale.

Referindu-se la măsurile fiscale, șeful BCR a susținut că impozitul pe cifra de afaceri ar putea fi eliminat, inclusiv cel aplicat sectorului bancar. În opinia sa, această taxă a fost introdusă ca soluție temporară într-o perioadă dificilă, însă nu mai este necesară.

Manea a făcut referire la programul de guvernare și la propunerile formulate de Confederația Patronală Concordia, apreciind că aproximativ 20 de măsuri solicitate de organizație sunt luate în considerare. El a evidențiat importanța predictibilității fiscale și a unui buget construit pe principii de corectitudine.

Totodată, reprezentantul BCR a precizat că eliminarea impozitului pe cifra de afaceri ar trebui să vizeze întreaga economie, nu doar taxa aplicată băncilor. În opinia sa, nu este momentul ca firmele să fie supuse unei presiuni fiscale suplimentare.

„Cred că ne uităm în continuare la 4-5% în 2027, apropo de creşterea creditului. Ce va fi diferit faţă de anii anteriori? Vom avea creştere foarte segmentată în continuare. Şi acum depinde foarte mult de ce se va întâmpla. Practic, eu n-am probleme foarte mari, adică, realmente, noi. Singura chestie la care mă gândesc ţine de stabilitate.

Şi stabilitatea ţine de un buget care să creeze spaţiul de fapt, pentru un model economic bazat pe propuneri de valoare şi mai puţin pe absorbţie brută. Pentru că pare că absorbţia brută nu suntem foarte buni la ea, îmi pare rău să o spun, şi doi, nici nu ne ajută foarte tare. Aceste două chestii sunt foarte importante.

Şi acum, dacă mă uit la programul de guvernare şi mă uit la manifestul Concordia şi la ceea ce a cerut Concordia, o să vedem foarte multe, vreo 20 de măsuri care sunt luate în considerare în programul de guvernare şi foarte, foarte important, inclusiv elemente care ţin de predictibilitate şi de corectitudine a bugetului. Dacă vreţi, putem să vorbim de impozitul pe cifra de afaceri, că nu e o ruşine.

Cred că impozitul pe cifră de afaceri şi-a trăit viaţa, a fost un patch într-un moment destul de dificil, putem renunţa la el liniştiţi. Şi aici nu mă refer numai la taxa bancară, că tot impozit pe cifră de afaceri e şi acela, să nu uităm, într-adevăr diferenţiat. Ne gândim şi ne referim la impozitul pe cifră de afaceri pe toată economia românească. Nu e un moment în care, practic să pui presiune. Asta aia ar fi prima chestie”, a declarat Manea.

91% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale merg către cheltuieli rigide. Ce trebuie schimbat în buget?

În ceea ce privește bugetul, Sergiu Manea a atras atenția asupra ponderii ridicate a cheltuielilor rigide în totalul veniturilor fiscale și al contribuțiilor sociale. Potrivit acestuia, 91% din aceste venituri sunt destinate cheltuielilor rigide, în timp ce media europeană este de aproximativ 70%.

Președintele Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) a precizat că, în rândul competitorilor strategici ai României, ponderea se situează între 65% și 71%, cu excepția Poloniei. El a explicat că aceste diferențe sunt importante în contextul în care statele europene încearcă să își reorganizeze economiile în jurul unui model bazat pe crearea de valoare.

Manea a susținut că stabilitatea legislativă și fiscală reprezintă condiții esențiale pentru adoptarea unor decizii strategice. El a afirmat că bugetul trebuie construit astfel încât să sprijine creșterea economică, nu doar funcționarea aparatului de stat.

În opinia sa, bugetul poate fi privit fie ca un instrument destinat asigurării funcționării statului, fie ca un mijloc de stimulare a dezvoltării economice. Pentru a susține creșterea, acesta trebuie să reflecte o abordare corectă și responsabilă a resurselor publice, a mai declarat președintele CPBR.

„A doua chestie, dacă mă uit în buget, nu mă uit în buget prin prisma faptului că suntem cumva un borrowed time (…), ci mă refer la ce context construim, de fapt, pentru creştere. În momentul acesta, 91 de lei din buget, din veniturile bugetare fiscale şi cele de social security, sunt, practic, cheltuieli rigide.

Media europeană, pe la 70. Competitorii noştri strategici, cu excepţia Poloniei, sunt între 65 şi 71. De ce vorbesc de competitori strategici? Pentru că, practic, întreaga Europa, după părerea mea, se reaşează şi încearcă să caute, de fapt, o arhitectură economică care e bazată pe creare de valoare.

Va fi relativ uşor să facem alegeri strategice. Dar primul pas în acest proces de a face alegeri strategice este stabilitate, stabilitatea legislativă, stabilitatea fiscală, şi un buget care se reflecte o abordare, hai să spun, cel puţin corectă, dacă nu virtuoasă, asupra acestui instrument, de fapt, de creştere economică, nu de funcţionare a statului. La buget te poţi uita ca la un instrument de funcţionare a statului, sau la un instrument de creştere”, a susținut Manea.

BCR contestă deciziile Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR

Referitor la deciziile Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR, Sergiu Manea a declarat că Banca Comercială Română (BCR) intenționează să le conteste în instanță. Acesta a susținut că banca a acționat cu bună-credință, respectând reglementările în vigoare, precum și normele interne ale instituției și ale grupului din care face parte.

Președintele Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) a afirmat că BCR consideră că nu a încălcat nicio regulă în cadrul mecanismului de stabilire a ratei de referință, construit de autoritatea de reglementare. El a precizat că banca își va susține această poziție în instanță.

Manea a explicat că BCR va parcurge toate etapele legale necesare pentru a contesta măsurile dispuse de Consiliul Concurenței, inclusiv suspendarea și anularea acestora. Potrivit acestuia, contestarea deciziilor reprezintă prioritatea actuală a băncii.

„Acum, ca să fiu puţin mai sobru, măcar pe subiectul ăsta, noi respectăm instituţiile statului cu totul şi cu totul. Şi, de asemenea, respectăm şi instituţia de a contesta o decizie a statului. Aşa că, cu foarte multă fermitate, contestăm şi vom contesta aceste decizii. Suntem participanţi de bună credinţă în conformitate cu regulamentele în vigoare şi cu normele interne, şi ale grupului, şi ale Băncii Comerciale Române, la o schemă de setare a ratei de referinţă care e construită de autoritatea de reglementare.

Prin prisma acestui, să spunem, cadru de operare, suntem foarte, foarte clari şi foarte fermi că nu am încălcat nimic şi ne vom dovedi această poziţie în instanţă. Primul lucru la care ne gândim, ne gândim la, repet, parcurgerea tuturor paşilor legali care să ne permită contestarea măsurilor şi care să ne permită contestarea întregului act. Respectiv, măsura de suspendare şi măsura de anulare. La asta ne gândim. E singurul lucru la care ne gândim acum”, a mai afirmat Manea.