Anunț de ultimă oră de la Banca Națională a României!

Valentin Lazea: BNR va trebui să crească în continuare dobânda pentru a preîntâmpina aşa-numita euroizare a economiei

Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, a explicat că Banca Centrală de la București va fi nevoită să crească în continuare dobânda pentru a preîntâmpina o migrare spre euro.

Deponenţii în lei sunt penalizaţi de dobânzile mici, acesta fiind un motiv pentru care BNR va trebui să crească în continuare dobânda pentru a preîntâmpina o migrare spre euro, aşa-numită euroizare a economiei, a precizat Lazea marți, 28 iunie, în cadrul unei conferințe de specialitate.

„Este evident că deponenţii în lei, fie ei populaţie, fie ei firme, sunt penalizaţi de dobânzile mici, fiind acesta un motiv pentru care BNR va trebui să crească în continuare dobânda pentru a preîntâmpina o migrare spre euro, aşa-numită euroizare a economiei.

Ce vreau să spun este că, deşi în presă şi în societate se manifestă mare preocupare faţă de cei care au credit luat, debitorii băncilor, noi trebuie să ne gândim – şi ar trebui să fie mai vocali şi creditorii băncilor, adică deponenţii, cei care la actualele niveluri ale dobânzii sunt în pierdere”, a declarat economistul-şef al Băncii Naționale a României, potrivit Agerpres.

O problemă care durează de 30 de ani și de care nimeni nu se ocupă

Ȋn acest moment, în țara noastră, raportul dintre credite şi depozite se menţine subunitar, atât pe componenta în lei – 0,82 în aprilie, cât şi la valută, 0,51 în aprilie.

Asta înseamnă că băncile dispun de suficiente fonduri pentru creditare, dar nu găsesc suficiente posibilităţi de plasament, a explicat în continuare Valentin Lazea.

„Cu alte cuvinte, sunt mai puţine credite date atât în lei, cât şi în valută decât sunt depozite în bănci. Ce înseamnă asta?

Înseamnă că băncile dispun de suficiente fonduri pentru creditare, dar nu găsesc suficiente posibilităţi de plasament – şi asta în condiţiile în care aproape 40% din societăţile româneşti sunt nebancabile – o poveste care durează de 30 de ani – nimeni nu are voinţă să se ocupe de această problemă. Ce înseamnă 40% din societăţi nebancabile?

Înseamnă că au capital mai mic de 200 de lei sau capital negativ. Există, după câte ştiu, o propunere a Comisie Naţionale de Stabilitate Macroeconomice pentru amendarea legislaţiei, astfel încât să oblige aceste firme să majoreze capitalul până la minimum necesar de 200 de lei.

Să vedem dacă ea va fi şi transpusă în practică dar, până atunci, degeaba ne plângem că nu există creditare. Creditare ar putea să existe, dar mai întâi trebuie să existe capitalizarea întreprinderilor”, a mai declarat Valentin Lazea.

Creditele neperformante au continuat să scadă, chiar şi după începerea războiului din Ucraina

Valentin Lazea a mai oferit detalii și despre profitabilitatea sistemului bancar din România. Ȋntre ianuarie și aprilie 2022, profitul cumulat a fost de 2,9 milioane de lei, valoarea fiind foarte aproape de cea înregistrată în anul precedent.

„Indicatorii prudenţiali ai băncilor sunt buni, chiar dacă într-o uşoară scădere – probabil după ce în toamna anului 2021 li s-a permis băncilor să distribuie din nou dividende, după doi ani de pauză de nedistribuire a dividendelor.

Totuşi, indicatorii prudenţiali rămân confortabili, astfel, rata fondurilor proprii totale este de aproximativ 21% faţă de nivelul de 8% minimum cerut, de aproape 3 ori mai mare. Rata lichidităţii este de 2,2 faţă de minimum cerut de 1.

O altă veste bună: creditele neperformante au continuat să scadă, chiar şi după începerea războiului din Ucraina, la 3,3% din totalul creditelor în luna martie şi 3,2% în aprilie.

Este însă probabilă o uşoară deteriorare în continuare, având în vedere evoluţia dobânzilor la lei, dar această deteriorare va fi incomparabil mai mică decât cea din anii 2009- 2010, având în vedere două lucruri: pe de o parte normele mult mai prudente de creditare impuse de BNR în ultimii ani, pe de altă parte prudenţa băncilor comerciale care nu au mai acordat credite în mod nediscriminatoriu cum făcuseră în criză precedentă, în goana după cotă de piaţă cu orice preţ”, a mai transmis economistul-șef al BNR.