Avertisment pentru românii cu banii pe card. TAXĂ nouă la fiecare plată: O prostie de pus pe masă

Propunerea introducerii unei taxe pe tranzacțiile bancare, discutată în cadrul grupului de lucru convocat la Cotroceni, a fost criticată dur de profesorul și analistul economic Adrian Mitroi. Acesta a catalogat ideea drept inutilă și lipsită de impact real în reducerea deficitului bugetar, comparând-o cu „un lapte cu 0,5% grăsime. Nimic nu poți face cu el”.

Adrian Mitroi consideră că taxa este simbolică, cu impact aproape nul

Discuțiile recente privind introducerea unei taxe fixe pe tranzacțiile bancare, de până la 3 lei per operațiune, au stârnit un val de reacții în mediul economic. Măsura, susținută neoficial de grupul UDMR și adusă în atenția echipelor de negociere fiscală, ar avea potențialul de a aduce la buget până la 50 de miliarde de lei anual, potrivit estimărilor preliminare.

Profesorul Adrian Mitroi nu vede însă nicio valoare reală în această propunere.

„Măsura asta cu tranzacțiile este ca un lapte cu 0,5% grăsime. Nimic nu poți să faci cu el”, spune el, potrivit Gândul.

În opinia sa, ideea nu reprezintă altceva decât o „gogoașă” menită să dea impresia de soluție fiscală, dar care nu rezolvă nimic din marile dezechilibre structurale ale bugetului.

„O prostie ca să pună și ei ceva pe masă”

Adrian Mitroi a explicat că măsura apare într-un context de confuzie și lipsă de guvern stabil, unde partidele încearcă să arunce idei fără coerență fiscală. „E o prostie ca să pună și ei ceva pe masă, la gâlceava aia”, afirmă analistul.

El consideră că taxa pe tranzacții va aduce venituri modeste și nu va contribui decisiv la reducerea deficitului.

„De la 9,3% până la 3%, sunt 6,3%. Toată alandala asta face maxim 1%. Deci mai avem de luat încă de 4-5 ori mai multe măsuri, la fel ca și asta. Oricum, peste un an o să vedeți că o să rămână tot la fel ca acum.

Vor conduce țara într-o asemenea degringoladă, încât tot noi vom fi vinovați. Ăștia care vrem să facem”, avertizează profesorul.

Cu alte cuvinte, efortul este mult mai mare decât rezultatul.

Soluții reale pentru deficit: austeritate, impozit progresiv, taxe pe consum

În locul unor măsuri superficiale, Adrian Mitroi propune un plan coerent și dur:

• Reducerea aparatului administrativ, inclusiv prin restructurarea numărului de ministere și agenții.

• Taxarea consumului și creșterea accizelor.

• Introducerea impozitului progresiv, ca măsură de redistribuire a veniturilor.

El critică lipsa de curaj politic în asumarea reformelor structurale.

„Primul lucru, măsurile de austeritate încep dramatic cu un plan de afaceri de reducere a aparatului, mutarea tuturor ministerelor. Dacă noi avem 8% deficit, 8% dobânda, atunci înseamnă că n-am nevoie mai mult de 8 ministere, 8 agenții și 8 regiuni, în context cu ce este economia românească acum, cum operează ea.

Acum, trebuie să pui pe masă măsurile în ordinea următoare: măsurile care aduc impact imediat și care sunt tangibile și nu fac atât de mult rău. TVA-ul este prima și accizele. Și, probabil, cea mai contondentă, deși în economia comportamentală ar trebui să fie prima, este impozitul progresiv.

Dar sigur n-o vor lua, că se dau politic, aici. Deci, taxă pe consum, taxă pe import și una pe redistribuirea oportunităților. Și nu e vorba să-i taxezi pe cei harnici”, spune Adrian Mitroi.

Risc de degradare economică și scădere a încrederii în sistemul bancar

Introducerea unei taxe pe tranzacții bancare ar putea avea și efecte colaterale negative:

• Descurajarea utilizării serviciilor bancare, cu efect asupra digitalizării și transparenței economice.

• Creșterea utilizării numerarului, încurajând economia subterană.

• Slăbirea încrederii în politicile fiscale ale guvernului, afectând relația cu investitorii și piețele financiare.

O asemenea măsură riscă să ducă la definanciarizarea României, într-un moment în care sectorul bancar este deja fragil comparativ cu media UE.