Avertisment ONU despre inteligența artificială. Consumul de energie s-ar putea dubla până în 2030
SURSĂ FOTO: Dreamstime - Inteligență Artificială (AI)
Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale ar putea avea un impact mult mai mare asupra mediului decât se estima până acum. Un nou raport al Organizației Națiunilor Unite avertizează că, în următorii ani, centrele de date și sistemele AI ar putea consuma cantități uriașe de energie și apă, în ciuda progreselor tehnologice care le fac aparent mai eficiente.
ONU avertizează asupra unei capcane ascunse a inteligenței artificiale
Un argument frecvent folosit de companiile din domeniul tehnologiei este că modelele de inteligență artificială vor deveni tot mai eficiente și vor avea nevoie de mai puține resurse pe măsură ce evoluează. Totuși, experții ONU susțin că această idee poate ascunde un efect contrar.
Potrivit raportului citat de Science Alert, dezvoltarea tehnologică ar putea duce, paradoxal, la creșterea consumului total de resurse, nu la reducerea lui.
Fenomenul este cunoscut în economie sub denumirea de „paradoxul Jevons”. Acesta arată că atunci când o tehnologie devine mai eficientă și mai ieftină, utilizarea ei crește atât de mult încât consumul total de resurse ajunge să fie mai mare decât înainte.
Consumul de energie al AI ar putea ajunge la 3% din electricitatea mondială
Raportul estimează că până în anul 2030 necesarul de energie asociat inteligenței artificiale s-ar putea dubla.
În acest scenariu, AI ar ajunge să consume aproximativ 3% din întreaga energie electrică produsă la nivel mondial.
Autorii studiului avertizează că emisiile generate de această industrie ar putea deveni comparabile cu cele ale Regatului Unit, una dintre cele mai mari economii europene.
În plus, necesarul de apă pentru răcirea centrelor de date ar putea depăși consumul anual de apă potabilă al populației globale.
Centrele de date consumă deja cât o țară întreagă
Potrivit documentului ONU, centrele de date folosite pentru dezvoltarea și funcționarea sistemelor de inteligență artificială consumau deja anul trecut o cantitate de electricitate comparabilă cu cea utilizată de Arabia Saudită.
Dacă tendința actuală continuă, impactul asupra mediului ar putea deveni uriaș.
Experții estimează că pentru compensarea emisiilor suplimentare generate de această creștere ar fi nevoie de aproximativ 6,7 miliarde de copaci plantați și crescuți timp de un deceniu.
De asemenea, infrastructura necesară ar putea consuma aproximativ 9,3 trilioane de litri de apă și ar ocupa o suprafață de aproape zece ori mai mare decât Ciudad de Mexico.
SUA și China domină infrastructura globală pentru AI
Raportul scoate în evidență și o problemă de echitate la nivel global.
În prezent, doar 32 de state găzduiesc infrastructură cloud dedicată inteligenței artificiale, iar aproximativ 90% din această capacitate este concentrată în Statele Unite și China.
Experții ONU avertizează că această situație riscă să accentueze decalajele tehnologice dintre țările dezvoltate și cele aflate în curs de dezvoltare.
În multe cazuri, statele care nu beneficiază direct de avantajele economice ale inteligenței artificiale suportă o parte importantă din costurile de mediu, prin extracția mineralelor necesare echipamentelor și prin gestionarea deșeurilor electronice.
Inteligența artificială responsabilă devine o prioritate
Autorii raportului susțin că impactul AI asupra mediului depinde în mare măsură de modul în care această tehnologie este utilizată și administrată.
Generarea de texte, imagini, videoclipuri sau cod necesită niveluri diferite de putere de calcul, iar alegerea modelelor folosite poate influența semnificativ consumul de energie.
Pentru limitarea efectelor negative, ONU propune o serie de principii care ar trebui să stea la baza dezvoltării viitoare a inteligenței artificiale. Printre acestea se numără transparența, eficiența energetică încă din faza de proiectare, responsabilitatea pe întreg ciclul de viață al produselor, cooperarea internațională și utilizarea durabilă a resurselor.
Apel pentru măsuri urgente
Raportul concluzionează că inteligența artificială poate aduce beneficii importante pentru economie și societate, însă extinderea sa trebuie însoțită de măsuri clare pentru protejarea mediului.
Experții cer guvernelor și companiilor să ia în calcul nu doar performanța tehnologică a sistemelor AI, ci și costurile reale pe care acestea le generează în ceea ce privește energia, apa și resursele naturale.
În lipsa unor politici adecvate, dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale riscă să transforme una dintre cele mai promițătoare tehnologii ale prezentului într-o nouă provocare majoră pentru mediu.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





