Avertisment înainte de bugetul pe 2027. Ce nu își mai permite România, potrivit lui Alexandru Nazare

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, propus pentru păstrarea portofoliului în viitorul cabinet condus de Luca Niculescu, atrage atenția asupra presiunilor financiare care vor marca anul 2027.

Alexandru Nazare avertizează asupra anului 2027. Ce urmează pentru bugetul României

Oficialul susține că reducerea deficitului bugetar trebuie să continue, iar disciplina în cheltuirea banilor publici rămâne esențială pentru menținerea stabilității financiare și evitarea unor riscuri precum retrogradarea României în categoria „junk”, rezervată statelor nerecomandate pentru investiții.

Într-o amplă postare publicată pe Facebook, Alexandru Nazare a prezentat situația financiară a țării și provocările pe care va trebui să le gestioneze viitorul guvern. Ministrul consideră că deciziile economice trebuie fundamentate pe „o evaluare realistă a situației în care ne aflăm, a dezechilibrelor pe care trebuie să continuăm să le corectăm și a eforturilor necesare pentru a recâștiga stabilitatea financiară”.

Deficitul bugetar, rezultatul unor dezechilibre acumulate în timp

Potrivit ministrului Finanțelor, dificultățile bugetare actuale sunt rezultatul unor politici care au permis acumularea dezechilibrelor și amânarea unor schimbări necesare. Alexandru Nazare afirmă că statul, timp de mai mulți ani, „a cheltuit fără rigoare, a rostogolit datoriile, a amânat schimbările de substanță și a tratat deficitul ca pe o problemă care poate fi rezolvată mai târziu”.

În opinia sa, această abordare a contribuit la apariția unui deficit bugetar foarte ridicat la nivel european, la creșterea datoriei publice și la majorarea costurilor necesare pentru finanțarea activității statului. Oficialul susține că, în ultimul an, au fost făcuți pași pentru corectarea dezechilibrelor, iar evoluția deficitului indică o reducere a presiunii asupra bugetului. Datele prezentate de ministru arată că deficitul bugetar a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025.

De asemenea, în primele opt luni din 2026, deficitul calculat pe baza execuției cash a ajuns la 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în perioada similară a anului precedent. Diferența reprezintă o reducere de aproape 27 de miliarde de lei, potrivit cifrelor prezentate de Alexandru Nazare.

„În ultimul an, am făcut pași importanți în corectarea acestui dezechilibru: deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele 8 luni din 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni concreți, vorbim despre un deficit mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei față de primele 8 luni ale anului trecut. Nu sunt doar date statistice – înseamnă dobânzi care consumă resurse pentru educație, sănătate sau infrastructură, vulnerabilitate în fața crizelor și mai puține opțiuni pentru viitorul tuturor. Iar rezultatele au fost obținute în urma unor decizii dificile, a controlului cheltuielilor și a unor măsuri de consolidare asumate și aplicate cu rigoare. Ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort”, a scris Nazare.

Ce țintă de deficit are România pentru 2026

Pentru anul 2026, obiectivul principal indicat de ministrul interimar al Finanțelor este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB. Alexandru Nazare subliniază însă că atingerea acestei ținte nu înseamnă încheierea procesului de consolidare fiscală, întrucât deficitul ar rămâne de două ori mai mare decât reperul european de 3% din PIB.

Potrivit oficialului, ajustarea bugetară va trebui să continue și în 2027, când presiunile asupra finanțelor publice vor fi amplificate de mai mulți factori. Printre aceștia se numără eliminarea granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), costurile ridicate ale datoriei publice și obligațiile financiare care trebuie acoperite de stat. Ministrul atrage atenția și asupra așteptărilor sociale, care vor continua să exercite presiuni asupra bugetului, în condițiile în care necesarul de finanțare al statului rămâne ridicat.

„Obiectivul principal în 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB. Este un pas necesar, dar nu o victorie: la finalul acestui an, nivelul rămâne dublu față de ținta europeană de 3%, iar în 2027 va trebui să continuăm eforturile de reducere a deficitului, într-un context marcat de mult mai multe presiuni şi obligații restante decât cele din acest an. În 2027 se vor elimina granturile din PNRR, în timp ce costul datoriei publice continuă să consume resurse importante, presiunile asupra bugetului și așteptările sociale rămân ridicate, iar necesarul de finanțare continuă să apese asupra bugetului. De aceea, rezultate obținute până în prezent trebuie apărate cu fermitate și trebuie să avem claritate cu privire la ceea ce își permite și la ce nu își permite România”, a avertizat Alexandru Nazare.

Bugetul pentru 2027, construit pe venituri realiste și cheltuieli sustenabile

În perspectiva elaborării bugetului pentru anul viitor, ministrul susține că veniturile estimate trebuie să reflecte capacitatea reală a statului de a colecta bani, iar cheltuielile trebuie stabilite în funcție de resursele disponibile și de prioritățile publice.

Alexandru Nazare avertizează că asumarea unor angajamente bugetare permanente, fără identificarea surselor de finanțare, poate pune în pericol rezultatele obținute prin măsurile de consolidare fiscală. În opinia sa, fiecare obiectiv nou trebuie însoțit de o evaluare clară a costurilor și a resurselor necesare pentru acoperirea acestora.

Ministrul insistă asupra necesității ca cheltuielile recurente să fie susținute de venituri stabile, astfel încât statul să nu ajungă să depindă de împrumuturi suplimentare pentru a-și respecta angajamentele.

„Bugetul pentru 2027 va fi un test major de responsabilitate. Trebuie construit pe venituri realiste, pe priorități clare și pe cheltuieli pe care statul le poate susține efectiv. Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente, fără resursele necesare pentru finanțarea lor. Orice nou obiectiv trebuie însoțit de o întrebare simplă: care este sursa de finanțare? Nu putem construi un stat solid pe promisiuni care depășesc capacitatea reală a bugetului. O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare. De aici pornim, înainte să trasăm alte obiective şi este important să marcăm exact unde suntem, pentru a ne stabili şi aşteptările în consecință. România nu se află încă în etapa unei relansări fără constrângeri, ci în etapa stabilizării și a redresarii derapajelor”, a explicat Alexandru Nazare.

Stabilitatea financiară și riscul unor noi dezechilibre

În mesajul său, ministrul Finanțelor a precizat că evitarea derapajelor bugetare și menținerea stabilității financiare rămân obiective prioritare. Acesta consideră că procesul de corectare a dezechilibrelor trebuie continuat, iar politicile publice trebuie să țină cont de resursele efectiv disponibile.

Alexandru Nazare a făcut referire și la relația dintre disciplina bugetară și dezvoltarea economică, susținând că reducerea cheltuielilor nesustenabile nu presupune abandonarea obiectivelor de creștere, ci stabilirea unei baze financiare care să permită susținerea acestora pe termen lung.

În același timp, oficialul a avertizat asupra riscului ca noi angajamente fără acoperire financiară să ducă la acumularea unor datorii care vor trebui suportate ulterior de populație.

„În acest moment, obiectivele principale rămân evitarea derapajelor și menținerea stabilității financiare. Traversăm în continuare o etapă de corecție necesară, iar capătul de linie nu se opreşte aici. Disciplina nu înseamnă renunțare la dezvoltare. Înseamnă să reconstruim baza, fără să lăsăm datorii generațiilor următoare. România nu trebuie să aleagă între creștere și responsabilitate.
Dar pentru a avea creștere într-adevăr sănătoasă trebuie mai întâi să redevenim o țară credibilă, riguroasă și capabilă să își rezolve problemele şi să îşi respecte angajamentele. Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm și ulterior cerem românilor să plătească nota de plată”, a transmis Alexandru Nazare în postarea publicată pe rețelele de socializare.