Avertisment FMI: Europa trebuie să accepte prețuri mai mari la energie pentru a scăpa de dependența de resursele fosile

FMI îndeamnă guvernele europene să permită creșterea prețurilor la energie pentru a stimula tranziția verde

Fondul Monetar Internațional (FMI) a transmis un semnal ferm guvernelor europene, recomandându-le să nu mai intervină pentru a proteja consumatorii și companiile de scumpirile bruște ale combustibililor.

Potrivit instituției financiare internaționale, menținerea artificială a prețurilor scăzute în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu nu face decât să întârzie implementarea „Pactului Verde” și să mențină o dependență periculoasă de resursele fosile.

În cadrul reuniunilor de primăvară ale FMI din 2026, Alfred Kammer, directorul Departamentului European al instituției, a subliniat că Europa trebuie să își reducă urgent dependența de combustibilii fosili importați.

Acesta a descris această dependență ca fiind o vulnerabilitate istorică ce s-a manifestat inițial în anii ’70, reapărând recent pe fondul sistării livrărilor de gaze rusești și a conflictelor actuale din Orientul Mijlociu. Reprezentantul FMI a explicat că o astfel de schimbare de strategie ar proteja continentul de viitoare șocuri energetice și ar facilita accesul la energie decarbonizată la prețuri sustenabile.

Referitor la mecanismele economice, Kammer a precizat că guvernele nu ar trebui să ignore realitatea creșterii costurilor energetice. El a sfătuit statele europene să nu mai suprime „semnalul prețului” atunci când încearcă să sprijine populația și sectorul privat.

În viziunea sa, echilibrarea cererii și a ofertei se realizează cel mai eficient prin mecanismul liber al prețurilor, iar bugetele naționale nu mai pot susține cheltuieli masive pentru subvenții sau reduceri de taxe, având în vedere costul exorbitant al acestor măsuri raportat la Produsul Intern Brut.

„Recomandarea noastră aici este să nu suprimăm semnalul prețurilor, deoarece, în cele din urmă, trebuie să echilibrăm cererea și oferta, iar acest lucru se realizează cel mai bine prin mecanismul prețurilor”, a spus Kammer.

Măsurile fiscale ar trebui să vizeze numai persoanele vulnerabile

În schimbul intervențiilor generalizate, Alfred Kammer a propus ca măsurile fiscale să fie direcționate strict către persoanele vulnerabile.

„Măsurile fiscale trebuie să vizeze persoanele vulnerabile”, a completat reprezentantul FMI.

Totodată, el a evidențiat importanța Pactului Verde european, care are potențialul de a limita sever sau chiar de a elimina necesitatea importurilor de combustibili fosili.

În ceea ce privește perspectivele economice, raportul FMI estimează o creștere pentru Europa de 1,5% în 2026 și 1,6% în 2027. Alfred Kammer a asigurat că, în prezent, prognozele instituției nu indică materializarea unei recesiuni pe continent, nici măcar în cazul unor scenarii severe.

„În acest moment, în previziunile noastre, nu vedem materializarea unei recesiuni în Europa, nici măcar în scenariul sever”, a afirmat Alfred Kammer.

Pentru Ucraina, creșterea este prognozată la 2% în 2026, urmând să urce la 3,5% în 2027, cifrele rămânând constante după revizuirile negative cauzate de atacurile asupra infrastructurii energetice.

Pentru o reziliență pe termen lung, Kammer a arătat că Europa trebuie să își reorganizeze economia și să crească eficiența prin măsuri structurale.

Printre obiectivele esențiale menționate se numără crearea unei piețe unice pentru produse și servicii, eliminarea barierelor care stau în calea extinderii firmelor, precum și integrarea piețelor forței de muncă și de capital.

Recomandările FMI vin într-un moment de incertitudine majoră, marcat de instabilitatea din Orientul Mijlociu. Deși există negocieri între SUA și Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct critic prin care tranzitează 20% din energia mondială, contextul geopolitic rămâne imprevizibil, obligând Europa să accelereze reformele structurale.