Conform specialistului, primele zece luni ale anului au înregistrat abateri record, iar în acest context 2018 va intra în topul celor mai călduroşi ani din istoria măsurătorilor meteorologice.

„În ultimii opt ani, în ţara noastră a avut loc o evoluţie a fenomenelor meteorologice extreme”, a afirmat Mateescu, conform Agerpres.

„Cei mai călduroşi ani, la nivel planetar, s-au înregistrat începând din anul 2000. Nu în ultimul rând, anul 2018 a fost al treilea an cel mai călduros din istoria măsurătorilor, la nivel mondial, în condiţiile în care ştim cu toţii că efectul fenomenului El Nino nu a putut influenţa, având în vedere elementul de neutralitate. Observăm că şi acest an a avut înregistrări record în ceea ce priveşte lunile cele mai călduroase, în ultimii 137 de ani. Nu face excepţie anul 2018, pentru că observăm aici primele 10 luni în care fiecare lună a înregistrat abateri record ca fiind cele mai călduroase luni, într-un top în primele cinci luni. Vom vedea cum vom încheia acest an, cu lunile octombrie, noiembrie şi decembrie. Cu siguranţă, şi acest an se va alătura ierarhiei celor mai călduroşi ani din istoria măsurătorilor meteorologice. Acest lucru nu face decât să confirme ceea ce, în decembrie anul trecut, Centrul britanic estima pentru anul 2018, adică o posibilitate de creştere cu un grad comparativ cu perioada industrială. Iată, deci, că nici România nu face excepţie”, a spus Elena Mateescu.

Directorul general al ANM a adăugat, totodată, că, în perioada cuprinsă între 2000 şi până în prezent, an de an temperatura aerului s-a situat peste norma climatologică.

„Tendinţa creşterii temperaturii medii anuale a aerului, în România, este evidentă. În perioada cuprinsă între 2000 şi până în prezent, an de an, temperatura aerului s-a situat peste norma climatologică şi avem 20 de ani consecutivi cu abateri termice pozitive, mai mari de 1,5 grade, chiar 2 grade, cunoscute ca fiind ţintele Acordului de la Paris din 2015. În anul 2015 am avut cea mai mare temperatură medie anuală a aerului din România, de 13,5 grade, la Giurgiu. Temperatura medie a aerului la cele 29 de staţii meteo reliefează faptul că valorile cele mai mari au fost înregistrate în sudul României şi în zona litoralului Mării Negre. În ceea ce priveşte temperatura maximă a aerului, cele mai mari valori au fost înregistrate în regiunile extra-carpatice, cu cele mai mari valori la staţiile din zona de câmpie. De asemenea, pentru temperatura minimă a aerului, cele mai mari recorduri s-au înregistrat în perioada 1937 – 1963. Recordul în ceea ce priveşte zilele tropicale reflectă perioadele secetoase, în special de la jumătate secolului trecut”, a subliniat Mateescu.

 

Te-ar putea interesa și: