Ion Iliescu s-a născut pe 3 martie 1930, în Oltenița. Alexandru, tatăl său, a fost un comunist ilegalist, iar la vârsta de un an, Ion Iliescu a fost abandonat de mama lui naturală, Maria Dumitru Toma, originară din Bulgaria. La scurt timp, tatăl acestuia s-a recăsătorit, cu Maria P. Iliescu, care l-a crescut pe Ion Iliescu.

Crescut de mătuşa sa, Ion Iliescu a făcut școala primară în oraşul natal, iar mai târziu a făcut liceul în Bucureşti, la Liceul Industrial-Polizu, Liceul „Spiru Haret” şi Colegiul „Sfântul Sava”.

În această perioadă, mai exact prin anul 1948, Iliescu s-a numărat printre fondatorii Uniunii Asociaţiilor Elevilor din România.

În anul 1950, Iliescu a mers mai departe, fiind admis la Institutul Politehnic din Bucureşti, unde a studiat hidroenergia şi gospodărirea apelor. Faptul că mătuşa sa era menajeră în casa Anei Pauker l-a ajutat să obţină sprijinul acesteia pentru a-şi continua studiile la Institutul Energetic din Moscova, între anii 1950 – 1954.

 

Care a fost primul job al fostului președinte

În anul 1951 Iliescu face pasul cel mare și se căsătoreşte cu Nina Şerbănescu, inginer, cercetător ştiinţific în domeniul coroziunii metalelor, cu care s-a cunoscut în vremea studiilor liceale.

Debutul activității sale a fost în anul 1955, iar primul job a fost acela de inginer proiectant la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice din Bucureşti. De asemenea, 1956 a fost unul dintre fondatorii Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din România.

În ceea ce privește latura politică din viața sa, Iliescu s-a angajat încă din adolescență în acest domeniu. Din martie 1949, acesta a fost membru în Comitetul central al UTM și a avansat treptat în cadrul partidului spre cele mai înalte funcții.

La sfârșitul lui iunie 1956 acesta a devenit secretar al CC al UTM, iar din 24 iulie 1965 este admis în Comitetul central al PCR.

Iliescu, ministru pentru problemele tineretului

În luna decembrie a anului 1967, Iliescu a fost numit ministru pentru problemele tineretului, funcţie pe care a păstrat-o până la 17 martie 1971. Timp de şase luni, a fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ocupându-se de secţia de Propagandă.

După această perioadă, Iliescu devine vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, între anii 1971 – 1974, şi preşedinte al Consiliului judeţean Iaşi, între anii 1974 – 1979. De asemenea, din 29 noiembrie 1974 este ales membru supleant al Consiliului de Stat.

Treptat, însă, acesta este îndepărtat din viaţa politică, fiind astfel exclus din forumul central de partid, acuzat de „deviere intelectualistă” deoarece a adoptat o atitudine critică faţă de „revoluţia culturală” a regimului. Astfel, a fost eliberat din funcţia de membru al CC al PCR la 22 noiembrie 1984.

Candidat la prezidențiale

Ion Iliescu a fost președintele României timp de două mandate, în perioade diferite, între anii 1990-1996 și 2000-2004.

Primele alegeri parlamentare şi prezidenţiale au avut loc la 27 septembrie 1992, iar Ion Iliescu s-a calificat de pe prima poziţie în turul doi de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 11 octombrie 1992, unde l-a avut drept oponent pe Emil Constantinescu, candidat din partea forţei de opoziţie, Convenţia Democratică din România.

Ion Iliescu a obţinut primul mandat constituţional de preşedinte al României, cu 61,43% din totalul voturilor populației.

Rezultatul strâns al alegerilor parlamentare, a determinat formarea unui guvern de coaliţie având în prim-plan FDSN (PDSR din 1993), formaţiune susţinătoare a preşedintelui. După intense negocieri s-a convenit ca primul ministru să fie unul independent, în persoana lui Nicolae Văcăroiu (din 1996 va deveni membru al PDSR).

Iliescu nu s-a oprit aici, iar la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 26 noiembrie 2000 a candidat din nou pentru cea mai înaltă funcţie în stat.

Starea de nemulţumire a populaţiei, însă se accentuase în urma crizei economice, politice şi sociale din timpul guvernării CDR. Astfel, Emil Constantinescu nu mai dorit să candideze, iar PNŢ-CD nu a mai trecut pragul electoral.

PDSR s-a situat pe primul loc în opţiunea electoratului pentru alegerile parlamentare, iar Ion Iliescu s-a clasat pe primul loc cu 36,35% din voturile valabil exprimate în primul tur al prezidenţialelor.