Ministrul Diana Buzoianu a subliniat că toate investițiile finanțate prin acest program au fost analizate individual, iar autoritățile române încearcă, în negocierile cu Comisia Europeană, să salveze fiecare euro care mai poate fi recuperat, într-un mod realist.
Diana Buzoianu a oferit câteva exemple privind stadiul actual al proiectelor
În cadrul unei conferințe de presă, ministrul a oferit câteva exemple privind stadiul actual al proiectelor. În ceea ce privește împăduririle, până în prezent au fost realizate 9.000 de hectare, în timp ce ținta stabilită este de 26.000 de hectare. Dacă aceasta nu este atinsă, penalitatea estimată depășește 150 de milioane de euro. Deși au fost patru sezoane de împăduriri în care s-au realizat cele 9.000 de hectare, mai sunt disponibile două sezoane în care se speră să se dubleze suprafața împădurită.
O altă problemă majoră semnalată este legată de proiectele de infrastructură hidrotehnică. Din cele 13 baraje care urmau să fie realizate cu finanțare din PNRR, niciunul nu a fost finalizat. În plus, din peste 400 de kilometri de lucrări de apărare împotriva inundațiilor, nu a fost executat niciun kilometru. Această situație este considerată extrem de gravă, mai ales în contextul în care România s-a confruntat cu inundații repetate în ultimii ani, iar aceste investiții erau menite să protejeze populația.
„Sunt zone în care nu au fost realizate ţintele, cu zero, aproape. Este necesar în perioada următoare un audit în toate autorităţile care nu au reuşit să atragă, din punctul meu de vedere, peste 50% din fonduri, automat ar trebui să fie un audit făcut acolo. Noi mergem la aceste negocieri încercând să salvăm absolut tot ce se poate salva. Şi vă dau un exemplu. Pe zona de împăduriri, astăzi sunt 9.000 de hectare realizate. Penalitatea este de peste 150 de milioane dacă nu atingem ţinta de 26.000 de hectare.
Nouă mii de hectare au fost împădurite în patru sezoane de împăduriri, noi mai avem două sezoane de împăduriri, dar vă garantez că ţinta nu va fi mai mică de dublă faţă de ceea ce s-a împădurit până acum. Ambiţia acestui minister este să salvăm şi să facem tot ce este posibil să salvăm aceste investiţii, dar este important să ştim de unde pornim şi de aici mergem la negocieri, la renegocieri, încercând să folosim fiecare euro care mai poate să fie folosit într-un an de zile”, a explicat Diana Buzoianu.
Ministrul spune că auditul propus trebuie să analizeze în detaliu cauzele care au împiedicat atragerea fondurilor
Diana Buzoianu a explicat că auditul propus trebuie să analizeze în detaliu cauzele care au împiedicat atragerea fondurilor, întrucât problemele pot varia de la o instituție la alta. Printre potențialele cauze identificate se numără lipsa de leadership și obstacole legislative. Fiecare investiție este gestionată de autorități diferite, care s-au confruntat cu dificultăți specifice. În acest context, este necesară o evaluare clară a blocajelor pentru a putea implementa măsuri corective.
„Pe zona de capacitate sistemică de a accesa aceste fonduri o să trebuiască să facem un audit pentru a vedea care au fost, de fapt, problemele în fiecare instituţie doar că s-ar putea să fie probleme diferite. S-ar putea să fie o problemă de leadership, s-ar putea să fie o problemă de legislaţie. Fiecare investiţie de fapt şi fiecare capitol de investiţii trebuind să fie rezolvat de alte autorităţi, fiecare dintre ele s-a confruntat cu alte tipuri de probleme. Trebuie să vedem acolo care au fost blocajele. Mai ales din punctul meu de vedere, în contextul în care am avut inundaţii în ultimii ani de zile, ştim deja cazurile care au fost deja în spaţiul public atrase şi discutate de ani de zile. Noi am avut o oportunitate uriaşă prin PNRR să accesăm banii, să putem să protejăm românii de inundaţii, iar acolo nu există din punctul meu de vedere, nicio scuză că timp de doi ani de zile nu au fost realizate aceste investiţii”, a mai spus ministrul.
Unele instituții au beneficiat în acest an de creșteri semnificative ale bugetului
Ministrul a mai precizat că, deși unele fonduri europene se vor pierde, unele instituții, precum Apele Române, au beneficiat în acest an de creșteri semnificative ale bugetului – peste 55%. Cu toate acestea, creșterea bugetară nu a fost însoțită de o capacitate efectivă de a accesa sau implementa proiecte, ceea ce subliniază nevoia unor măsuri concrete pentru remedierea deficiențelor.
Referitor la prioritizarea investițiilor, Diana Buzoianu a arătat că nu pot fi identificate doar trei proiecte esențiale, întrucât fiecare investiție este tratată cu prioritate. Scopul este de a salva toate fondurile posibile, fără a pune în pericol resursele provenite din taxele și impozitele cetățenilor, având în vedere că multe proiecte nu au înregistrat niciun progres semnificativ în ultimii doi ani și jumătate.
Autoritățile încearcă să recupereze cât mai mult din ceea ce poate fi salvat în perioada rămasă, printr-o abordare atentă, în consultare cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Ministerului Fondurilor Europene.
„Va trebui să ne uităm la fiecare autoritate în parte şi să rezolvăm parte din aceste probleme structurale unde din peste 400 de kilometri de apărare nu au reuşit să fie făcuţi astăzi niciun kilometru. Este clar că este o problemă uriaşă. Unde din 13 baraje nu au fost realizate nici măcar unul, este clar că este o problemă uriaşă. Şi vă dau şi un exemplu concret. Se vor pierde banii din fonduri europene, dar în acelaşi timp Apele Române anul acesta au avut un buget mărit de peste 55%. Degeaba mărim bugetele pe hârtie dacă autorităţile nu au capacitatea să acceseze aceşti bani. Avem nevoie de nişte măsuri concrete pe fiecare autoritate în parte să ne dăm seama unde au fost blocajurile şi să rezolvăm problemele.
Noi am avut discuţii ample pentru fiecare investiţie în parte, încercăm să salvăm fiecare euro care poate să fie salvat, într-o măsură realistă în sensul în care nici nu vrem să jucăm la ruletă rusească taxele şi impozitele oamenilor, să ajungem să plătim penalităţi pentru că investiţii care nu au avansat deloc nu îşi poate nimeni imagina că dacă în doi ani jumate nu au avansat pot avansa într-un singur an, în ultimul an. Dar încercăm să salvăm absolut orice euro şi fiecare program în parte, fiecare investiţie. Avem discuţii şi tehnice şi în cadrul ministerului şi cu reprezentanţii Comisiei şi cu reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene să salvăm absolut tot ce se poate salva. Deci pentru fiecare investiţie, nu avem trei investiţii care sunt prioritare, le-am luat pe fiecare în parte. Misiunea noastră este să salvăm tot ce putem salva, fără să riscăm banii din taxele şi din impozitele românilor”, a conchis ea.
