Guvernul Austriei a decis miercuri să îşi majoreze rezervele strategice de gaze la 58,5% – cât să acopere consumul timp de două luni de iarnă – pentru a reduce dependenţa de Rusia, în perspectiva unei posibile opriri a furnizării, relatează agenţia EFE.
Rezerva strategică ar urma să crească cu peste 58%
Acest plan, care trebuie aprobat de Parlament, prevede, de asemenea, conectarea tuturor instalaţiilor de înmagazinare la reţeaua de gazoducte austriece şi renunţarea la capacităţile pe care companiile nu le utilizează.
În acest fel, rezerva strategică de gaze naturale va creşte cu 7,4 TWh, de la 12,6 TWh în prezent la 20 TWh (plus 58,7%), ceea ce va permite acoperirea consumului timp de două luni de iarnă.
Volumul suplimentar de gaze din rezerva strategică austriacă nu va proveni din surse ruseşti, scopul fiind de a reduce dependenţa de Rusia, de unde provine 80% din cantitatea importată.
„Măsura va reduce semnificativ dependenţa de gazul rusesc”, a spus ministrul Energiei, Leonore Gewessler, după Consiliul de Miniştri.
Austria ar urma să crească până la 80% din capacitate gazele aflate în depozite
Austria încearcă să îşi diminueze dependenţa de Rusia după invazia din Ucraina şi ameninţările privind o posibilă oprire a furnizărilor, deşi Guvernul a subliniat că găsirea unor surse alternative va dura câţiva ani.
Austria are în prezent 25 TWh de gaze în depozite, inclusiv companiile private, ceea ce reprezintă 26% din capacitatea de înmagazinare totală şi se estimează ca, în următoarele luni, să crească la 80%, după cum prevede un plan aprobat pentru a face faţă unei posibile penurii de gaze.
Proiectul legislativ trebuie să primească şi aprobarea Parlamentului, unde are nevoie de o majoritate de două treimi. Toate partidele sprijină iniţiativa, exceptând formaţiunea ultranaţionalistă FPO, cunoscută pentru apropierea de Rusia.
UE dorește o interzicere graduală a importului de petrol din Rusia
Pe de altă parte, Bruxelles a propus un al şaselea pachet de sancţiuni contra Moscovei, care prevede interzicerea graduală a achiziţiilor de petrol rusesc în UE, achiziţii care în 2021 s-au ridicat la 74 miliarde de euro.
Pachetul de sancţiuni s-a confruntat cu opoziţia Ungariei şi puternice reticenţe şi din partea altor ţări, precum Slovacia şi Republica Cehă, dar şi a unor state cu afaceri în transportul maritim, precum Grecia, Cipru şi Malta.
Surse comunitare au precizat că în cazul Ungariei investiţiile vor fi de „câteva sute de milioane de euro”. Dar, acestea vor fi condiţionate de respectarea de către Budapesta a Statului de drept, după cum cere Bruxelles.
