Conform actului normativ care prevede această facilitate, respectiv Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, salariații care au în familie o persoană vârstnică dependentă, de care au grijă în mod curent, pot lucra cu jumătate de normă, bucurându-se însă de salariu întreg.

Concret, jumătate de normă este plătită de angajator, iar cealaltă jumătate de normă, de autoritățile locale. Așadar, de această facilitate se pot bucura doar persoanele care lucrează în baza unui contract individual de muncă. Suplimentar, și angajatorul celui care are grijă de un persoană vârsnică dependentă trebuie să fie de acord cu cererea acestuia de a modifica durata normală de timpului de muncă.

În măsura în care acest lucru e posibil, angajatorii sunt obligați, potrivit Codului muncii, să ia în considerare cererile salariaților pentru transferul pe un loc de muncă cu fracțiune de normă. În plus, pentru a înlesni astfel de transferuri, angajatorul trebuie să informeze salariații atunci când apar locuri de muncă cu fracțiune de normă.

Legislația muncii în vigoare stabilește că, în cazul salariaților angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de opt ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Conform Codului muncii, un salariat cu fracțiune de normă este considerat cel “al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă comparabil”, conform Avocatnet.ro.

Te-ar putea interesa și: