Asigurările de viață cu componentă investițională, așa-numitele polițe unit-linked, s-au resimțit puternic din cauza crizei.

Unele dintre fondurile de investiții de ale căror randamente depind beneficiile asiguraților au consemnat rezultate slabe și foarte slabe, în special cele cu expunere puternică pe acțiuni listate la burse sau cele cu plasamente în active imobiliare. Nimic nefiresc în asta. Plasamentele cu potențial de câștig mai mare, cum sunt cele în acțiuni, vin la pachet și cu riscuri pe măsură. În plus, clienții sunt informați înainte de semnarea polițelor cu privire la riscurile la care se expun, așa că, cel puțin teoretic, știu în ce s-au băgat. De asemenea, trebuie menționat că primele plătite de asigurați nu sunt investite integral în fondurile asociate polițelor. În funcție de termenii contractuali ai fiecărei polițe, o parte din prime sunt destinate acoperirii riscurilor specifice prevăzute de o asigurare de viață. Problema este alta. Prin contracte, companiile de asigurări au avut grijă să-și minimizeze cât mai mult potențialele pierderi rezultate din evoluția defavorabilă a piețelor. Polițele de asigurare de viață unit-linked presupun o serie de costuri, exprimate în taxe și comisioane percepute de asigurători. Astfel, se percep comisioane înainte de transformarea primelor în unități de fond, comisioane din activul net al fondurilor de investiții atașate polițelor, taxe anuale de administrare a polițelor, taxe de răscumpărare a polițelor înainte de maturitatea acestora, iar în unele cazuri, chiar și „comisioane de modificare a strategiei de investire“.

În cele mai multe cazuri, companiile de asigurări își rezervă prin contractele semnate cu clienții dreptul de a modifica unilateral aceste taxe și comisioane. Astfel că, atunci când bursele sunt în scădere, erodând randamentele fondurilor de investiții administrate de asigurători și asociate polițelor asiguraților, companiile majorează costurile menționate mai sus.  Practic, este o formă de socializare a pierderilor generate de deprecierea acțiunilor listate. În acest fel, pe lângă că suferă din cauza scăderii randamentelor fondurilor de investiții, clienților li se accentuează pierderile prin majorarea taxelor și comisioanelor. Astfel încât, în nu puține cazuri, ajung să încaseze la maturitatea polițelor mai puțin decât suma primelor plătite pe perioada de derulare a contractului. 

Potrivit ultimelor date disponibile ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), în primele 9 luni ale anului trecut, volumul primelor brute subscrise de asigurători din polițe de asigurare de viață unit-linked a scăzut cu 3,26% comparativ cu perioada similară din 2013, de la 409,94 la 396,54 milioane lei. În schimb, indemnizațiile brute plătite pe această clasă de asigurări au crescut în intervalul respectiv de 2,64 ori, de la 51,34 la 135,62 milioane lei. De reținut că aceste indemnizații nu cuprind și sumele plătite de asigurători clienților pentru răscumpărarea totală sau parțială a polițelor. La nivelul întregii piețe de asigurări de viață (nu doar unit-linked), valoarea răscumpărărilor s-a ridicat la 285,88 milioane lei în ianuarie-septembrie 2014.