Armă termică fără uraniu. China a testat cu succes o nouă bombă cu hidrogen
SURSA FOTO: Dreamstime
O nouă tehnologie militară dezvoltată de cercetători din China ar putea schimba complet modul în care sunt concepute armele convenționale. Fără a folosi materiale radioactive, dispozitivul creează o explozie de o intensitate termică uriașă, cu aplicații potențiale în distrugerea infrastructurii sensibile.
China are o nouă armă care folosește hidrura de magneziu
Cercetătorii din China au testat cu succes o armă explozivă pe bază de hidrogen, care poate genera o minge de foc cu o temperatură de peste 1.000 de grade Celsius. Explozia durează de 15 ori mai mult decât cea produsă de TNT, ceea ce o face mult mai eficientă în distrugerea țintelor pe arii extinse.
Sistemul este complet lipsit de componente nucleare, fiind descris într-un studiu recent publicat în Journal of Projectiles, Rockets, Missiles and Guidance.
Dispozitivul a fost dezvoltat de Institutul 705 al Corporației Chineze de Construcții Navale (CSSC) și utilizează hidrură de magneziu – un material capabil să stocheze hidrogen într-o formă solidă, mult mai eficientă decât metodele clasice.
Cercetătorul principal Wang Xuefeng a explicat că această tehnologie permite declanșarea unei explozii rapide și uniforme, cu potențial de distrugere ridicat. El a subliniat că explozia necesită foarte puțină energie pentru a fi declanșată și se propagă rapid.
„Explozia de hidrogen necesită o energie de aprindere extrem de mică și se răspândește rapid pe o suprafață largă. Această tehnologie permite o distrugere precisă și uniformă a țintelor pe arii extinse”, afirmă Wang Xuefeng, cercetător principal al proiectului, potrivit South China Morning Post.
Dispozitivul are doar 2 kilograme
Dispozitivul testat are o greutate de doar 2 kilograme și a reușit să mențină o explozie termică intensă de peste 1.000°C timp de mai bine de două secunde. Prin comparație, o explozie similară cu TNT durează doar 0,12 secunde.
Testele au arătat că arma poate topi metale precum aluminiul și poate genera o presiune de până la 428 kilopascali la o distanță de doi metri.
Deși forța mecanică a exploziei este inferioară celei produse de TNT, durata și intensitatea termică o fac ideală pentru distrugerea unor infrastructuri sau echipamente sensibile la căldură extremă.

Producție industrială și aplicabilitate militară
Până de curând, hidrura de magneziu era produsă doar în cantități limitate, din cauza dificultăților de fabricație. În 2025 însă, China a inaugurat o unitate de producție în provincia Shaanxi, cu o capacitate de 150 de tone anual. Această dezvoltare reduce considerabil costurile și permite aplicarea tehnologiei pe scară largă.
Studiul nu confirmă includerea imediată a bombei în arsenalul militar chinez, dar menționează posibile aplicații în distrugerea țintelor de înaltă valoare. De asemenea, arma ar putea fi folosită pentru a acoperi suprafețe extinse cu temperaturi letale, datorită reacției auto-susținute declanșate de sistemul de aprindere.
Mecanismul de funcționare este ingenios: explozia inițială fracturează compusul de magneziu, eliberând hidrogen, care alimentează flacăra și generează noi reacții chimice în lanț. Acest efect în cascadă este esențial pentru menținerea intensității exploziei pentru o perioadă extinsă.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




