'România Digitală 2020 şi Planul Naţional NGN îşi propun ca, până în 2020, să avem acoperire broadband de peste 30 Mb/s de 80%. Acum suntem la 66%. De asemenea, 30% în cazul cumpărăturilor online (acum suntem la 8%), transfontalier 5%, în creştere cu 4 puncte procentuale faţă de 2013. Populaţia care nu a utilizat niciodată Internetul în România este în procentaj de 42%, în scădere de şase puncte procentuale faţă de 2012. Până în 2020, ne-am propus să ajungem la 30%', a spus Voicu.

Oficialul MSI a precizat, totodată, că un sfert dintre gospodăriile din România erau conectate la internet cu viteză de minimum 100 Mb/s, procentaj insuficient, însă, faţă de planurile Comisiei Europene /CE/.

'În România anului 2014, existau 25% gospodării conectate la minimum 100 Mb/s. Este insuficient pentru ceea ce ne-a propus Comisia Europeană în 2013, când acoperirea de Basic broadband trebuia să fie 100%. Avem amânare pentru 2015 şi proiectul RoNet îşi va îndeplini cu succes această misiune. Cu toate acestea, Educaţie, Cultură, Tele-medicină, Social Media, e-Commerce, provocările societale, sunt în faţa noastră şi trebuie să ne facă fericiţi. Vorbim de un handicap digital în condiţiile în care toate aceste resurse digitale sunt folosite doar de o parte a societăţii româneşti. Totodată, în The Networked Index, România este pe locul 75. Aici se iau în considerare criterii, precum: infrastructura, climatul politic şi de reglementare', a afirmat Diana Voicu.

Agenda Digitală pentru România 2020, document care s-a aflat în consultare publică până pe data de 31 iulie 2014, arată că investiţiile totale în sectorul Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor /TIC/ vor ajunge la aproximativ 2,4 miliarde de euro în România, până în anul 2020, iar impactul pozitiv în Produsul Intern Brut /PIB/ va fi de 13%. Obiectivele-cheie de performanţă ale Agendei Digitale impun eforturi cumulate ale ţărilor europene în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate de Comisia Europeană.

Domeniile avute în vedere sunt: e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Cloud Computing, Open Data, Big Data şi Media Sociale; TIC în Educaţie, Sănătate, Cultură şi eInclusion; e-Commerce, Cercetare, Dezvoltare şi Inovare în TIC; Broadband şi Servicii de Infrastructură Digitală. De altfel, în cazul ultimului domeniu vizat se asigură incluziunea socială şi permite beneficii în toate celelalte domenii de acţiune. O implementare completă a viziunii strategice asupra sectorului TIC în România va duce la investiţii totale de aproximativ 2,4 miliarde de euro.

Impactul direct şi indirect asupra economiei, calculat în conformitate cu bunele practici în alte ţări europene care au făcut investiţii similare poate fi tradus într-o creştere a PIB de 13%, creşterea cu 11% a numărului de locuri de muncă şi reducerea costurilor administraţiei cu 12%. în perioada 2014 – 2020.

România este a şaptea ţară ca mărime din Uniunea Europeană /UE/, în privinţa populaţiei (20,12 milioane) şi a doua ca mărime din grupul noilor state membre, după Polonia.

O dezbatere de specialitate cu tema 'bROadband Conference – Let's Gigafy Romania!' a fost organizată marţi la Bucureşti, în cadrul căreia fiind discutate obiectivele României în raport cu Agenda Digitală şi strategiile naţionale, europene şi globale în ceea ce priveşte internetul de bandă largă /broadband/.AGERPRES