Asigurarea de sănătate a devenit un punct nevralgic în dezbaterea publică privind accesul la tratamente și analize în spitalele din România. Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a oferit recent o perspectivă directă asupra modului în care funcționează acest sistem, comparându-l cu polița RCA pentru autoturisme.
Declarațiile sale vin în contextul în care tot mai mulți pacienți reclamă lipsa fondurilor pentru investigații, deși sunt contribuabili activi.
Asigurarea de sănătate – între contribuție și realitate
Asigurarea de sănătate este esențială pentru accesul la tratamente, dar în practică, mulți români se confruntă cu refuzuri. Horațiu Moldovan a explicat că există o confuzie majoră între contribuția la pensii (CAS) și cea pentru sănătate (CASS).
El a subliniat că doar cei 10% din venituri virați către CASS oferă accesul la servicii medicale, în timp ce contribuția de 25% este destinată pensiei.
Președintele CNAS a comparat sistemul cu asigurarea RCA, afirmând că la fel cum ești obligat să ai RCA pentru a circula cu mașina, trebuie să contribui la sănătate pentru a beneficia de servicii.
„Întrebarea aceasta practic are două componente în legătură cu nevoia de a plăti. Eu cred că cel mai bine se explică prin a compara cu un RCA la mașină. În momentul în care folosești mașina trebuie să plătești RCA-ul. În momentul în care ai nevoie de servicii de sănătate trebuie să plătești această contribuție.
Desigur, există falsă teză, probabil indusă în opinia publică, într-o parte a opiniei publice, că da, am plătit toată viața, contribuie această teză, dați-mi voie, cu tot respectul, să vă spun că este denaturată, pentru că acea plată pe care a făcut-o persoana aflată în câmpul muncii este CAS, nu CASS, adică contribuția pentru pensie 25% care îți asigură pensia după ce te retragi din activitate.
În același timp plătești și acea contribuție de 10% CASS care îți oferă asigurarea de sănătate”, a declarat Moldovan, încercând să ilustreze principiul de funcționare al sistemului.
Chiar și în situația în care contractul de muncă încetează, iar persoana ajunge la pensie, aceasta trebuie să rămână acoperită de asigurarea de sănătate, ceea ce justifică pe deplin existența acestei contribuții.
Sumele uriașe din spatele tratamentelor compensate
Totodată, potrivit acestuia, solidaritatea este baza funcționării și presupune plata în perioadele de sănătate, pentru eventualele momente de boală.
„Aș menționa încă o dată principiul solidarității, adică acest principiu înseamnă că plătesc atunci când nu sunt bolnav, sau și atunci când nu sunt bolnav, pentru atunci când mă voi îmbolnăvi. La fel cum plătesc o asigurare pentru locuință, la fel cum plătesc o asigurare CASCO, la fel cum plătesc o asigurare RCA”, a explicat acesta la Digi24.
Tratamentele costisitoare, acordate gratuit de stat, pun presiune uriașă pe bugetul sistemului medical. Moldovan a relatat o situație concretă care l-a surprins imediat după preluarea funcției:
„Iar exemplul puternic vine în momentul de față. Știți, am avut un șoc în momentul în care în primele zile în care am fost numit președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, când colegii de la direcția economică au venit cu documentele în birou pentru a semna tratamentul pentru o persoană – o fiolă 1,2 milioane de euro”.
Acesta a menționat că este vorba despre un medicament oncologic, extrem de scump, dar oferit fără cost pacientului. Statul acoperă integral aceste cheltuieli, deși ele nu sunt vizibile pentru majoritatea contribuabililor.
Oficialul a atras atenția că fondurile CASS sunt gândite tocmai pentru astfel de situații-limită, în care intervențiile nu pot fi amânate și costurile sunt uriașe.
„Nu pot să spun numele, pentru că este este o denumire comercială, dar este un medicament care se folosește în oncologie și sunt multe persoane în România care au nevoie de aceste medicamente. Ele sunt gratuite, oferite în mod gratuit, oferite de statul român.
Iar în momentul în care o persoană tânără, în putere, în activitate, se gândește că plătește o anumită sumă, adică 10% CASS pentru sănătate, să se gândească că poate va veni un moment în viață când are nevoie de un payback, să primească înapoi de la statul român, de la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate această sumă ar fi bine, ca să ne ajute Dumnezeu pe toți să nu ajungem în situația aceasta, dar acesta este principiul solidarității”, a precizat acesta.
Reformarea sistemului – un obiectiv comun al autorităților
Asigurarea de sănătate a devenit un subiect prioritar în discuțiile guvernamentale, susține șeful CNAS. Horațiu Moldovan a precizat că alături de ministrul Sănătății și premierul României, au demarat discuții privind disfuncțiile actuale din sistem. Acesta a recunoscut că și el, ca pacient, a simțit dificultățile din sistem, în special în ceea ce privește bolile cronice.
„Este ceea ce ne frământă cel mai tare din perspectiva statutului de cetățeni a acestei țări. Deci, inclusiv pe mine mă includ în această situație, mai ales ca pacient, pentru că și eu sunt un pacient la rândul meu, la 46 de ani, deja bolile cronice apar, hipertensiunea de exemplu, ce se întâmplă în această privință?
Desigur, ceea ce ați menționat dumneavoastră și ceea ce au menționat telespectatorii care au adresat această întrebare este perfect pertinent și nu voi ocoli acest subiect și nu l-am ocolit acest subiect, și tocmai acesta a fost o temă de discuții pe care am avut-o cu ministrul Sănătății, împreună cu premierul, și nu ne este teamă să abordăm această realitate”, a spus Moldovan.
Din experiența sa de peste două decenii în medicină, Moldovan a remarcat o creștere semnificativă a costurilor și o lipsă de coerență în percepția pacienților asupra serviciilor oferite.
Totodată, a criticat practicile unor cadre medicale care redirecționează pacienții către mediul privat, deși aceștia sunt asigurați în sistemul public. CNAS și Ministerul Sănătății intenționează să acționeze ferm împotriva acestor abateri, cu sprijinul Guvernului.
Cheltuielile salariale – o presiune suplimentară pe bugetul sănătății
Asigurarea de sănătate este afectată și de costurile salariale ridicate, care au crescut constant în ultimii ani. Horațiu Moldovan a oferit date privind cheltuielile din spitale, care vor atinge 16 miliarde de lei doar pentru serviciile medicale în 2025. Aceste sume acoperă spitalizările de zi, internările continue și alte servicii, excluzând ambulatoriul.
Pe lângă aceste fonduri, alte 17 miliarde de lei sunt alocate suplimentar de la bugetul de stat pentru salariile cadrelor medicale.
Această creștere vine în urma măririlor salariale operate începând cu 2018. Oficialul a atras atenția că se produce o risipă de fonduri și că sistemul are nevoie de o eficientizare urgentă, cu măsuri care vor fi prezentate curând în ședință de guvern.
„Imaginați-vă că toate serviciile medicale efectuate în spitalele din România însumează, sau vor însuma la sfârșitul acestui an 16 miliarde de lei, facturi pe care spitalele le taie către casele județene de asigurări de sănătate pentru internări continue, spitalizări de zi, ambulator de specialitate. De fapt, fără ambulator de specialitate, numai pentru partea de spitalizare.
În plus față de aceste sume de la bugetul de stat, prin alimentarea FNOASS, deci prin alimentarea fondului Casei de Asigurări de Sănătate, vine o sumă care să întregească măririle salariale care s-au produs cel mai mult înainte, începând cu 2018.
S-a produs și se produce în momentul de față o risipă, și aceasta este practic ceea ce am și semnalat atât eu, cât și ministrul Sănătății în discuția pe care am avut-o cu premierul, vă spuneam este vorba despre 17 miliarde suplimentar cu care contribuim din bugetul de stat pentru contribuția salariilor pentru”, a subliniat Horațiu Moldovan.
