Curtea Europeană a Drepturilor Omului a refuzat, miercuri, să suspende mandatul european de arestare pe numele Elenei Udrea. Mandatul european a fost confirmat de justiţia bulgară, iar ca urmare Udrea sesizase marţi CEDO, solicitând suspendarea de urgenţă a executării mandatului european de către autorităţile din Bulgaria. Ea a cerut totodată să nu fie extrădată în România.

Udrea a invocat în sprijinul cererii sale mai multe articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, arătând în special că urmează să fie închisă în condiţii necorespunzătoare, din cauza supraaglomerării penitenciarelor din România. Ea a afirmat şi că a primit ameninţări cu moartea în timp ce se afla în arest preventiv. De asemenea, a susţinut că a fost condamnată de o instanţă constituită nelegal, care nu a fost independentă şi imparţială, a mai reţinut CEDO.

Argumentele ei nu i-au convins pe magistraţii europeni, care „au decis să respingă aplicarea măsurii provizorii”, a comunicat CEDO.

Avocata Elenei Udrea, Silvia Uscov, a transmis într-o postare pe contul ei de socializare, motivul pentru care CEDO a respins cererea fostului ministru.

Motivele respingerii cererii de către CEDO

„Cauza Udrea v. Bulgaria (CEDO)

Cererea dnei Elena Udrea la CEDO a fost una specială, întemeiată pe art. 39 din Regulamentul de procedură al CEDO, prin care reclamantul poate solicita anumite măsuri provizorii care să fie indicate de către CEDO statului pârât, măsuri care sunt urgente și se dispun chiar și în câteva ore de la introducerea cererii.

Cererea a fost formulată de dna Elena Udrea față de Republica Bulgaria căreia i se solicitase executarea Mandatului European de Arestare din partea României și ale cărei instanțe au dispus în mod definitiv predarea acesteia către autoritățile din România.

Foarte rar se admit astfel de cereri prin care se solicită măsuri provizorii de către CEDO deoarece Președintele Secției sau un judecător de serviciu nu poate să analizeze pe fond plângerea (ceea ce este prevăzut și în Comunicatul CEDO), ci doar un risc iminent de vătămare ireparabilă. Acesta a fost și motivul respingerii.

Dar o persoană are dreptul de a utiliza toate căile legale sau convenționale pentru a stopa o detenție nelegală în baza unei decizii a unei instanțe prin care a încălcat Constituția României și, mai ales, art. 20 alin. 2 referitor la standardul minim de protecție a drepturilor omului garantat de statul român.

O hotărâre pronunțată de o „instanță care nu este instituită prin lege” nu poate avea legitimitatea de a dispune condamnarea unei persoane, iar executarea unei pedepse în închisoare dispusă de o asemenea instanță reprezintă o detenție nelegală.

Dna Elena Udrea are, bineînțeles, posibilitatea să formuleze o plângere împotriva României la CEDO, care să analizeze pe fond toate încălcările drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, doar că, pentru astfel de cereri, așa cum cunoașteți din practică, dacă se primește o hotărâre favorabilă, ea vine după ani de zile.”

Elena Udrea, condamnată definitiv pentru fapte de corupţie

Amintim că, Elena Udrea a fost condamnată definitiv pentru fapte de corupţie în iunie 2018, când se afla în Costa Rica. Recursul său în anulare a fost respins în 7 aprilie, iar în prezent se află în curs o altă cale de atac extraordinară împotriva sentinţei. La aceeaşi dată, autorităţile române au emis pe numele ei un mandat de arestare, reaminteşte un comunicat al CEDO. Udrea a fost arestată în aceeaşi zi în Bulgaria, în timp ce încerca să ajungă în Grecia, a mai reţinut instanţa de la Strasbourg.

În 10 iunie, Curtea de Apel din Sofia a admis cererea autorităţilor române privind extrădarea fostului ministru al Turismului Elena Udrea, care are de executat în România o condamnare de 6 ani închisoare în dosarul „Gala Bute”.

Instanţa din Bulgaria a dispus punerea în executare a mandatului european emis pe numele Elenei Udrea şi extrădarea în România, decizia fiind definitivă.