Antibioticele pot crește riscul de anxietate și tulburări de comportament. Cum este afectat direct creierul

Antibioticele, esențiale în tratamentul infecțiilor bacteriene, pot avea efecte care depășesc sfera bolilor infecțioase, influențând sănătatea mintală și comportamentul. Studiile recente sugerează că administrarea excesivă a acestor medicamente poate provoca anxietate și tulburări de comportament, prin modificarea florei intestinale și afectarea comunicării dintre intestin și creier, cunoscută sub denumirea de axa intestin-creier.

Antibioticele se numără printre cele mai utilizate medicamente la nivel mondial, datorită eficienței lor în tratarea infecțiilor, însă utilizarea excesivă poate afecta microbiota intestinală, ansamblul de bacterii și alte microorganisme care contribuie la digestie și funcționarea normală a organismului. În ultimii ani, cercetările au arătat că microbiota intestinală participă la comunicarea cu creierul, având un rol esențial în menținerea sănătății mentale.

O echipă de cercetători a analizat impactul antibioticelor asupra microbiotei intestinale

O echipă de cercetători de la First Affiliated Hospital din cadrul Universității Medicale Chongqing, China, a analizat impactul antibioticelor asupra microbiotei intestinale și asocierea acestora cu tulburările de sănătate mintală, în special anxietatea. Rezultatele publicate în revista Molecular Psychiatry arată că antibioticele distrug bacterii implicate în reglarea dispoziției și cresc nivelul anxietății.

Experimentele pe șoareci adulți au arătat că administrarea de antibiotice induce comportamente de tip anxios și modificări ale microbiotei intestinale, în special în grupurile Firmicutes și Bacteroidota, precum și scăderea acizilor grași cu lanț scurt, substanțe rezultate din activitatea bacteriilor intestinale. Analizele au mai evidențiat reducerea nivelurilor de acetilcolină, neurotransmițător implicat în transmiterea semnalelor între celulele nervoase, în materiile fecale, peretele colonului, sânge și hipocamp, corelată cu comportamentele anxioase.

Studiul a inclus și analiza unor probe de scaun și sânge de la trei grupuri de persoane: pacienți care utilizaseră recent antibiotice, pacienți care nu primiseră antibiotice și persoane sănătoase. Participanții care primiseră antibiotice au prezentat simptome de anxietate mai pronunțate, modificări ale microbiotei intestinale, în special reducerea bacteriilor din grupul Firmicutes, scăderea acizilor grași cu lanț scurt și perturbări ale metabolismului lipidic. Aceste modificări au fost asociate cu niveluri mai scăzute de acetilcolină, corelate cu severitatea simptomelor de anxietate.

Utilizarea excesivă a antibioticelor poate afecta negativ sănătatea mintală

Analiza detaliată a evidențiat că bacteriile din genul Bacteroides, în special Bacteroides caecimuris la șoareci și Bacteroides plebeius la pacienți, au fost reduse după administrarea antibioticelor, iar aceste specii au fost corelate semnificativ cu nivelurile de acetilcolină. În experimentele pe animale, administrarea de metacolină, un derivat al acetilcolinei, a redus comportamentele anxioase și activarea microgliei din hipocamp, sugerând legătura dintre acetilcolină și anxietatea indusă de antibiotice.

Autorii concluzionează că utilizarea excesivă a antibioticelor poate afecta negativ microbiota intestinală și sănătatea mintală, fiind asociată cu anxietate crescută. Studiul subliniază importanța folosirii prudente a antibioticelor și deschide perspective pentru cercetări viitoare privind legătura dintre intestin și creier, precum și pentru dezvoltarea unor strategii de refacere a microbiotei după tratamentele antibiotice.