Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) trage un semnal de alarmă într-o scrisoare adresată Președintelui Nicușor Dan și Prim-ministrului Ilie Bolojan. Reprezentanții industriei susțin că noile taxe și accize anunțate în Programul de Guvernare vor destabiliza un sector cu contribuție majoră la economie, afectând consumatorii, investițiile și competitivitatea României în regiune.
Industria băuturilor răcoritoare lansează un avertisment pentru Guvern privind noile taxe
Industria băuturilor răcoritoare din România lansează un semnal de alarmă către Guvernul României și Administrația Prezidențială, avertizând că măsurile fiscale anunțate în noul Program de Guvernare ar putea provoca un recul economic semnificativ într-un sector-cheie al economiei.
Într-o scrisoare deschisă adresată Președintelui Nicușor Dan și Prim-ministrului Ilie Bolojan, Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) solicită suspendarea planurilor privind creșterea taxelor și accizelor aplicate exclusiv produselor nealcoolice.
Taxele afectează companiile corecte, nu problema evaziunii
După ce, în perioada 2023–2024, industria a fost deja afectată de o dublă lovitură fiscală, majorarea TVA de la 6% la 16% și introducerea unei accize pe zahăr – noile măsuri propuse riscă să agraveze situația unui sector cu o conformare fiscală ridicată.
Potrivit datelor prezentate de ANBR, aceste politici au dus la o creștere de preț de 20–25% la raft, cu vârfuri de până la 50% pentru ambalajele mari, într-un context în care inflația alimentară deja depășește media europeană.
„Este o penalizare pentru companiile care respectă legea și investesc în România. În loc să creștem taxele, trebuie să îmbunătățim colectarea celor existente,” afirmă Alice Nichita, președintele ANBR.
Scădere de 3% în volum, dar creșteri de prețuri de aproape 40%
Efectul imediat al taxelor aplicate a fost scăderea volumului de vânzări în 2024 cu 3% față de 2022. Creșterea valorică de aproape 40% înregistrată în paralel nu reflectă un consum mai mare, ci scumpiri generate artificial de povara fiscală.
Această dinamică negativă a dus la efecte în lanț: de la reducerea comenzilor către furnizorii locali și frânarea investițiilor, până la riscuri privind competitivitatea regională. Potrivit unui studiu PwC România, industria este afectată într-o manieră disproporționată, deși contribuie cu miliarde de lei anual la PIB și oferă mii de locuri de muncă în comunitățile locale.
Acciza pe zahăr este o măsură fără impact real asupra sănătății
Un punct sensibil îl reprezintă acciza pe zahăr, pe care ANBR o califică drept discriminatorie și lipsită de eficiență sanitară. Conform estimărilor, băuturile răcoritoare contribuie cu mai puțin de 3% la aportul caloric zilnic al populației, dar sunt singurele produse alimentare vizate de această taxă specifică.
„Această acciză creează un tratament fiscal inechitabil și distorsionează piața. Nu descurajează consumul de zahăr în ansamblu, ci poate duce la migrarea către produse alcoolizate – mult mai periculoase din perspectiva sănătății publice,” adaugă Nichita.
Cu 15 fabrici și exporturi către peste 10 țări, industria băuturilor răcoritoare este nu doar un pilon economic intern, ci și un vector strategic în regiune. Orice dezechilibru fiscal poate afecta nu doar balanța comercială, ci și rolul României ca centru de producție pentru Europa de Sud-Est.
SURSA FOTO: Dreamstime
ANBR cere dialog și transparență. Mai jos, redăm textul integral al scrisorii
În finalul scrisorii, reprezentanții industriei solicită includerea sectorului în consultările guvernamentale, pentru a contribui la soluții fiscale sustenabile. Ei avertizează că stabilitatea mediului de afaceri este esențială nu doar pentru investitori, ci și pentru consumatorii români, care resimt deja efectele directe ale politicilor fiscale nefundamentate.
Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) a transmis o scrisoare deschisă către Administrația Prezidențială și Guvernul României, avertizând asupra efectelor negative ale unei posibile taxări suplimentare aplicate băuturilor nealcoolice. ANBR atrage atenția că măsurile fiscale deja implementate, precum creșterea TVA și acciza pe zahăr, au afectat semnificativ sectorul, descurajând investițiile și influențând negativ consumul și lanțul valoric. Asociația solicită consultare și dialog cu autoritățile pentru identificarea unor soluții echitabile și sustenabile.
„Către: Administrația Prezidențială,
Guvernul României
În atenția: Domnului Nicușor Dan, Președinte
Domnului Ilie Bolojan, Prim-Ministru
Referitor la: Taxarea suplimentară a băuturilor răcoritoare – impact negativ asupra investițiilor în România și asupra economiei în ansamblu
Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), care reunește cei mai mari producători de băuturi răcoritoare din România, vă adresează această scrisoare deschisă într-un moment decisiv pentru consolidarea fiscală și viitorul unei industrii cu impact semnificativ asupra economiei românești.
Am luat notă cu îngrijorare de declarațiile privind probabila creștere a unor taxe și accize și atragem atenția că majorarea acestora – inclusă deja în draftul Programului de Guvernare – ar penaliza o industrie cu o rată ridicată de conformare fiscală și care a fost afectată major, în perioada 2023–2024, de două măsuri fiscale consecutive: creșterea TVA de la 6% la 16% și introducerea unei accize nearmonizate pe zahăr, aplicabilă exclusiv băuturilor nealcoolice. Aceste măsuri cumulate, într-un context inflaționist, au generat efecte negative semnificative asupra performanței sectorului și asupra consumatorului român.
În acest context, considerăm prioritară eficientizarea colectării TVA-ului existent, în locul introducerii de taxe suplimentare, care riscă să afecteze companiile corecte, în timp ce necolectarea eficientă a TVA continuă să genereze pierderi bugetare semnificative și distorsiuni concurențiale în economie.
Impactul creșterii TVA și al taxei pe zahăr asupra industriei băuturilor răcoritoare
ANBR își dorește identificarea de soluții sustenabile care să contribuie la redresarea și stabilizarea finanțelor publice. În același timp, considerăm esențial ca măsurile fiscale avute în vedere să fie echitabile, eficiente și fundamentate pe evaluări de impact real, fapt ce rezultă și din studiul realizat de PwC România, la solicitarea ANBR, care arată că:
1. În urma introducerii acestor măsuri (TVA + acciza pe zahăr), prețul mediu per litru de băutură răcoritoare a crescut cu aproximativ 1,2 lei. Creșterea de preț se situează cu mult peste media inflației alimentare și a inflației generale în România. Rezultatul: creșterea directă a prețului mediu pe litru la raft între 20-25% și până la 50% pentru băuturile în ambalaje la peste 2,5l. Creșterea directă a prețului înseamnă +14 puncte procentuale față de rata medie actuală
a inflației din România și +5 puncte procentuale peste rata medie a inflației din industria alimentară.
2. În 2024, piața băuturilor răcoritoare a înregistrat o scădere a volumului de vânzări cu 3% față de anul 2022, în ciuda unei creșteri valorice de aproape 40%, cauzată exclusiv de scumpiri.
3. Scăderea vânzărilor a avut efect de domino asupra întregului lanț valoric:
➢ Scăderea volumelor vândute a avut impact negativ direct asupra furnizorilor locali, afectând oportunitățile de angajare și competitivitatea la export;
➢ Investițiile în industrie au fost frânate, în condițiile în care cadrul fiscal instabil descurajează dezvoltarea pe termen lung.
7. Acciza pe zahăr este o măsură discriminatorie:
➢ Deși băuturile răcoritoare reprezintă sub 3% din aportul zilnic de calorii al populației, doar ele sunt accizate;
➢ Această acciză creează un tratament fiscal inechitabil și afectează performanța unei industrii care contribuie anual cu miliarde de lei la economia națională și oferă mii de locuri de muncă.
➢ Acciza este o măsură ineficientă fiscal și NU produce efecte reale în privința sănătății populației. Ba mai mult, poate conduce și la puternice dezechilibre în piață și la reorientarea consumatorilor către consumul de băuturi slab alcoolizate și spirtoase.
De menționat că, înainte de implementarea accizei, industria băuturilor răcoritoare a avut o contribuție totală (directă și indirectă) de peste 3,5 miliarde EUR la economia României, din care 1 miliard EUR reprezenta valoare adăugată brută directă (Socio Economic Impact Study 2017–2020).
Totodată, industria băuturilor răcoritoare este un angajator principal în comunitățile în care operează și, de asemenea, un centru regional de producție de băuturi, cu 15 fabrici în România, contribuind la economiile locale, dar și la echilibrarea deficitului comercial prin exporturi semnificative către peste 10 țări din regiune.
Credem că un set de măsuri eficiente și durabile pe termen lung poate fi adoptat numai prin consultarea sectoarelor implicate, având în vedere impactul măsurabil al fiecărei inițiative. Doar în acest fel ar beneficia toată lumea, inclusiv consumatorii, asigurând în același timp un mediu concurențial echitabil pentru întregul lanț valoric al industriei agroalimentare și mediului de afaceri.
Ca urmare, vă solicităm să fim parte la dialog și, împreună, să găsim cele mai bune soluții pentru a depăși provocările economice actuale și să continuăm dezvoltarea acestei industrii importante pentru economia României.
Cu aleasă considerație, Alice Nichita
Președinte
Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare”, a transmis Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR).
