Ministrii Finantelor din G7, intruniti la Washington in 7 octombrie, au stabilit directiile pe care vor merge economiile principalelor state industrializate. Modificarile strategice (cu rezerva ca acestea ar putea fi blocate de carteluri si grupuri de companii in mediile politice) constau in combaterea centrelor off-shore, directionarea investitiilor catre zonele cu cel mai mic risc politic si stoparea finantarii gruparilor teroriste prin intermediul structurilor financiare occidentale.
Cu alte cuvinte, SUA este decisa sa recupereze pagubele financiare provocate de teroristi, atat prin evenimentele din 11 septembrie, cat si cheltuielile pentru atacul care a fost declansat saptamana trecuta asupra Afganistanului. Planul american de urgenta si de relansare economica este in valoare de 130 de miliarde de dolari, adica peste 1 % din PIB in SUA. Desi Statele Unite beneficiaza de excedente bugetare, secretarul Trezoreriei SUA, Paul O’Neill nu respinge posibilitatea inregistrarii unui deficit bugetar in acest an.
O opinie cat se poate de fireasca, daca avem in vedere situatia actuala a economiei americane. Vanzarile de bunuri de larg consum au scazut in ultimele 30 de zile cu 17%, industria de automobile a inregistrat o scadere a vanzarilor cu 37%, in timp ce bursa din New York, sustinuta financiar de autoritatile americane, nu s-a stabilizat inca. „Lucrurile nu mergeau bine nici inainte, existau de atunci semne privind deteriorarea increderii consumatorilor”, a declarat Khuram Chaudhry, analist la Merrill Lynch. Sustinerea venita din partea sistemului bancar american, care a scazut dobanzile pentru a incuraja consumul, nu are inca efectele preconizate de reprezentantii Casei Albe.
Cu toate aceste pierderi, majoritatea autoritatilor americane sunt optimiste in ceea ce priveste evolutia economiei americane in 2002. Acest optimism se bazeaza chiar pe strategia stabilita de G7 la Washington. In ceea ce priveste combaterea centrelor off- shore, americanii vor avea insa de luptat mai ales cu propriile companii. Cele mai importante firme americane sunt infiintate in astfel de centre, care nu sufoca investitiile prin impozite impovaratoare. Ori tocmai aceste centre au fost in ultimii 20 de ani, cheia expansiunii americane in diverse zone ale lumii. Eliminarea centrelor off-shore presupune restructurarea si reorientarea investitiilor. Tocmai de aceea, tarile industrializate vor orienta capitalul catre zone cu potential de conflict minim. Analistii economici americani apreciaza ca Noua Zeelanda, Australia si chiar Canada pot deveni noile „tinte” ale companiilor multinationale pentru investitii.
In paralel, zone precum Asia Centrala (zona de conflict) sau Orientul Mijlociu vor pierde influenta pe care o au asupra economiei globale si se vor transforma, in timp, in piete de desfacere. In acest sens, G7 a adoptat deja o masura ce va afecta tranzactiile financiare din aceste zone : un plan mult mai sever pentru bancile si institutiile ce adapostesc banii teroristilor, precum si un control mai puternic impotriva spalarii banilor. La ultimul punct au aparut deja divergente, semn ca nu toata lumea este de acord cu dominatia americana. Italia nu este de acord sa adopte norme mai severe in privinta spalarii banilor.     

Efectele crizei asupra economiei mondiale

SUA – somaj in crestere cu 3,4%, scaderea vanzarilor cu peste 21 %, pierderi financiare de 130 de miliarde de dolari, scaderea preturilor actiunilor si deprecierea dolarului. Se estimeaza deficit bugetar pentru acest an.
UE – cresterea somajului cu 0,74%, o reducere a cresterii economice cu1,2%, scaderea vanzarilor pentru bunuri de larg consum cu 7,9%.
Europa de Est – risc de reducere a capitalului strain ce urma sa fie investit in zona in 2002.
Orientul Mijlociu – pretul petrolului a scazut. Reducerea schimburilor comerciale cu SUA si UE cu aproximativ 148 de miliarde de dolari pana la sfarsitul acestui an.
Asia Centrala – prabusirea serviciilor turistice, in scadere cu 79%. Se estimeaza retragerea a peste 50% din investitiile de capital din zona si a 25-28% din investitiile directe. Reducerea schimburilor comerciale cu peste 70%.