Alexandru Rafila spune că fondurile din care vor fi realizate aceste spitale sunt pe de o parte fondurile europene, pe de alta, de la bugetul de stat, în cea mai mare parte printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii.

Ministrul a precizat şi sumele necesare construirii fiecărui spital regional în parte, dar şi că aceste sume ar putea creşte din cauza creşterii preţurilor materialelor de construcţii sau ale diverselor echipamente necesare.

Proiectele celor trei spitale vor fi finalizate în 2023

În cursul anului 2023 proiectele acestor trei spitale vor fi finalizate şi se va trece la procedura de achiziţie pentru construcţia efectivă a spitalelor încât până în anul 2027 să avem şi spitale regionale la dispoziţie, a precizat Rafila.

„Am semnat toate cele trei contracte de proiectare pentru spitalele regionale care trebuiau demarate, cel din Iaşi, cel din Cluj, cel din Craiova, în cursul anului 2023 proiectele acestor trei spitale vor fi finalizate şi se va trece la procedura de achiziţie pentru construcţia efectivă a spitalelor încât până în anul 2027 să avem şi spitale regionale la dispoziţie.

Spitalele regionale sunt finanţate din două surse: una este reprezentată de fondurile europene şi cealaltă, mai mare decât cea reprezentată de fondurile europene, de la bugetul de stat, iar aceste finanţări trebuie să curgă până la sfârşitul anului 2027, mai avem în faţa noastră vreo 5 ani până aceste spitale vor fi realizate, din cele două surse la care făceam referire, fondurile publice vor fi în cea mai mare parte reprezentate de un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii.

Sumele iniţiale au fost cunoscute, circa 500 de milioane pentru Iaşi, 540 pentru Cluj şi în jur de 600 – 610 milioane pentru Craiova, ele vor fi modificate datorită creşterii costurilor cu materialele de construcţii, cu diverse alte echipamente care au un cost crescut, dar opinia mea este că aceste costuri nu vor creşte cu mai mult de 20%”, a declarat Ministrul Sănătăţii într-un interviu pentru news.ro.

Rafila, despre procedurile greoaie și organizarea licitațiilor

Ministrul Sănătăţii consideră că printre motivele pentru care spitalele regionale n-au fost făcute sunt cele legate de procedurile greoaie, printre care şi organizarea separată a licitaţiilor pentru proiectare şi a celor pentru construcţie. El spune că trebuie găsite mijloace astfel încât şi contestaţiile depuse de firmele implicate să poată fi rezolvate mult mai repede.

„Cele mai dificile lucruri cred că sunt legate de procedurile greoaie şi inflexibile legate de achiziţiile publice şi de faptul că atunci când dezvoltăm un astfel de proiect nu gândim integrativ, vă dau un exemplu foarte simplu: în loc să faci o licitaţie pentru proiectare şi o altă licitaţie construcţie şi ulterior să apară şi probleme pentru că există divergenţe între proiectant şi constructor, lucrurile astea trebuie făcute la pachet, trebuie proiectare şi construcţie împreună, cred că timpii necesari pentru adjudecare trebuie de asemenea scurtaţi, atunci când există contestaţii să existe şi o procedură care să permită soluţionarea lor rapidă sau excluderea celor care fac acest lucru în mod abuziv, iar beneficiile unor astfel de măsuri vor genera investiţii care se şi termină în România”, a spus ministrul.

Spitalele regionale trebuie să fie centre de excelenţă

Ministrul Sănătăţii spune că rolul acestor spitale trebuie să fie acela de centre de excelenţă în patologia prioritară, cum este cea oncologică sau cea cardiovasculară, de exemplu. Dezvoltarea acestor spitale trebuie să fie făcută cu dezvoltarea în paralel a serviciilor ambulatorii, mai spune Rafila, astfel încât la spital pentru internare să ajungă doar cei care au cu adevărat nevoie. Spitalele regionale ar urma să fie şi centre de pregătire pentru medici.

„Spitalele regionale trebuie să fie centre de excelenţă în domeniile de patologie ca să spun aşa prioritare, suport de asistenţă medicală înalt calificată pacienţilor cu afecţiuni sau cu traumatisme complexe, dar dezvoltarea acestor spitale regionale trebuie să ţină cont însă şi de o dezvoltare în paralel a serviciilor ambulatorii. (…)

Spitalele regionale constituie nu numai centre de tratament, ci şi centre de pregătire, de training pentru că ele sunt în centre universitare de tradiţie, mă refer aici la Iaşi, Cluj şi Craiova, dezvoltarea spitalelor regionale trebuie făcută în paralel cu intervenţia sau în parteneriat cu universităţile de Medicină şi Farmacie”, a precizat Alexandru Rafila.

De ce ducem lipsă de medici

În ceea ce privește problema lipsei medicilor, ministrul Sănătății spune că aceștia pot fi atraşi să lucreze şi în alte zone decât marile centre universitare dacă au confort profesional şi social. Autorităţile locale ar trebui să poată găsi mijloacele de a asigura personalului medical acest confort astfel încât să-l atragă în spitalele din localităţile lor.

„Lipsa medicilor este generată de două motive. Chiar dacă veniturile au crescut substanţial odată cu modificarea filozofiei de finanţare a salariilor personalului medical, mă refer aici în special la medici şi la asistenţii medicali, în urmă cu câţiva ani, sunt anumite elemente care împietează asupra interesului pe care un tânăr medic îl poate avea apropo de practicarea meseriei într-o zonă mai puţin atractivă”, a declarat ministrul Sănătăţii.