Au fost aprobate principiile de funcţionare ale Programului Operaţional pentru Sănătate

Alexandru Rafila a precizat că Programul Operaţional pentru Sănătate este „un program important care alocă resurse de până la şase miliarde de euro în următorii ani”, însă „nu e vorba de o finanţare punctuală, anuală.”

„Vreau să vă spun că acest Program Operaţional pentru Sănătate noi l-am găsit blocat, din păcate, şi am reluat negocierea lui încă de anul trecut.

Suntem singura ţară care are un astfel de program sectorial în domeniul sănătăţii, care beneficiază de o finanţare care nu este exclusivă pentru investiţii în sectorul de sănătate, dar care aduce o reparaţie importantă, în sensul că, dacă în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă 22 de judeţe din această ţară nu au avut posibilitatea depunerii de proiecte pentru investiţii în asistenţa medicală spitalicească, în cadrul acestui Program operaţional pentru sănătate, care gestionat de MIPE cu avizul Ministerului Sănătăţii, va fi posibil acest lucru.

Principiile mari care să poată să ducă la selecţia obiectivelor au fost cuprinse în această ordonanţă de astăzi”, a declarat ministrul Sănătății la finalul ședinței de guvern.

Ce beneficii oferă Programul Operaţional pentru Sănătate?

Potrivit spuselor sale, prgramul respectiv „răspunde multor necesităţi, nu doar celor legate de investiţiile în asistenţa medicală spitalicească, inclusiv în domeniul combaterii şi controlului cancerului pentru că reprezintă o sursă de finanţare de câteva sute de milioane de euro în dezvoltarea centrelor ambulatorii care pot să facă screeningul şi diagnosticul cancerului, dezvoltarea laboratoarelor de anatomie patologică şi de genetică.”

„Sunt multe investiţii în domeniul oncologiei care pot să se desfăşoare în următorii ani. Ăsta este scopul acestui program”, a adăugat el.

Se va reduce decalajul înregistrat între centrele universitare medicale din România

Acesta a precizat, totodată, că este „convins că autorităţile locale, în principal, dar şi Ministerul Sănătăţii sau alte autorităţi centrale, vor depune proiecte care pot să fie eligibile, încât decalajul înregistrat în momentul de faţă între judeţele ţării, între centrele universitare şi alte judeţe care nu au şansa unui centru universitar medical pe teritoriul lor să se reducă pentru că este esenţial.”

„Cred că pentru toată lumea ca acest decalaj în ceea ce priveşte accesul la servicii de sănătate, să se reducă şi oamenii, indiferent de domiciliu, să poată să aibă acces la servicii de bună calitate. Noi însă lucrăm în paralel, pentru că nu putem să facem doar investiţii, nu ne dorim muzee, să devină muzee noile structuri, noile spitale, ci lucrăm foarte serios împreună cu universităţile de medicină şi farmacie pentru ca aceste structuri să beneficieze de personal calificat.

Este principala provocare. Cred că este cel puţin la fel de importantă ca şi investiţiile să putem în decurs de patru, cinci ani, cât vor dura toate aceste proiecte până devin operaţionale, să rezolvăm şi problema resursei umane calificate care să lucreze în aceste instituţii medicale noi”, a explicat Alexandru Rafila.