Presa rusă: atmosfera tensionată și suspiciuni de ingerință externă

Agenții precum RIA Novosti, Lenta.ru și RBK relatează despre desfășurarea alegerilor prezidențiale reluate în România, punând accentul pe climatul electoral „marcat de suspiciuni de ingerință externă, polarizare politică profundă și o bătălie pentru direcția strategică a țării”.

Reamintind contextul anulării scrutinului din noiembrie 2024, sursele ruse scot în evidență decizia Curții Constituționale a României, care a invalidat primul tur al alegerilor după ce Călin Georgescu, un candidat independent susținut de cercuri suveraniste, a obținut primul loc cu 22,95% din voturi.

În opinia jurnaliștilor ruși, decizia instanței a generat „controverse și proteste”, fiind văzută de unii ca o mișcare politică menită să blocheze un candidat cu sprijin popular și poziții critice față de NATO și Uniunea Europeană.

Georgescu a fost ulterior exclus din cursă și pus sub urmărire penală, fiind acuzat de finanțare ilegală a campaniei și manipulare în mediul online. Deși a fost eliminat din competiție, el continuă să fie un subiect intens dezbătut, iar excluderea sa este menționată frecvent în relatările externe.

Cine sunt principalii candidați și ce miză are scrutinul pentru România

Potrivit informațiilor relatate în presa rusă, la alegerile din 2025 participă 11 candidați, însă competiția reală se desfășoară între patru sau cinci nume cu notorietate:

George Simion, liderul AUR, conduce în sondaje cu peste 30% din intențiile de vot. Simion este portretizat drept un politician conservator și suveranist, inspirat ideologic de mișcarea MAGA din SUA, și cunoscut pentru retorica sa critică față de Uniunea Europeană și sprijinul acordat Ucrainei. El promovează o agendă anti-globalistă și pledează pentru reconfigurarea relațiilor internaționale ale României.

Crin Antonescu, susținut de coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR, este descris ca un politician „experimentat și echilibrat”, cu un discurs pro-european, dar cu o campanie relativ discretă. Pentru coaliția aflată la putere, un eșec al lui Antonescu în turul întâi ar putea avea consecințe grave, inclusiv posibila schimbare a liderului PSD, Marcel Ciolacu, scriu rușii.

Nicușor Dan, actualul primar al Capitalei, candidează ca independent. El este perceput ca un tehnocrat, cu un program axat pe profesionalizarea administrației publice și depolitizarea instituțiilor. Presa rusă notează că Dan are un electorat urban și educat, dar nu beneficiază de o structură politică solidă.

Victor Ponta, fost premier, revine în competiție cu o platformă economică naționalistă și promisiuni de sprijin pentru agricultura autohtonă. Jurnaliștii ruși remarcă faptul că, deși Ponta a fost achitat în dosarele penale care i-au întrerupt cariera, el rămâne o figură polarizantă în politica românească.

Elena Lasconi, fostă jurnalistă, a fost inițial una dintre surprizele alegerilor anulate. Totuși, în noul context electoral, șansele sale sunt diminuate semnificativ după ce partidul USR i-a retras sprijinul în favoarea lui Nicușor Dan. Lasconi a acuzat „trădări interne” și și-a continuat campania ca independentă, mai notează presa rusă.

Reacții internaționale

Presa rusă acordă atenție și reacțiilor internaționale. Vicepreședintele american JD Vance este citat criticând anularea alegerilor din noiembrie și interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu, afirmând că „voința poporului nu trebuie ignorată”.

De cealaltă parte, oficialii ruși neagă orice implicare în campania electorală românească, dar exprimă „îngrijorări cu privire la transparența și corectitudinea procesului democratic”.

Ambasada SUA în România a transmis recent un mesaj prin care reafirmă sprijinul pentru democrație și statul de drept, fără a indica o preferință pentru vreun candidat.