Agricultura este subfinanţată
Agricultura, un domeniu strategic, de importanţă deosebită pentru România, este subfinanţată, doar 3-4% din totalul creditelor acordate în România fiind destinate acestui sector, a declarat, marţi, Ileana Bratu, director în cadrul Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR).
'Potrivit statisticilor BNR, în total credit, pe agricultură avem în jur de 3 – 4%. Asta pentru că întotdeauna agricultura a fost tratată ca fiind, pe bună dreptate, un domeniu destul de labil, din cauza dependenţei de condiţiile meteo şi de alţi factori externi. Din acest total, pe medie, noi intervenim cam cu 15% la finanţare prin garanţiile pe care le acordăm pentru aceste credite. Noi suntem un prieten nevăzut pentru fermier pentru că nu avem o relaţie directă. El vine la bancă şi banca este cea care constată dacă fermierul are sau nu nevoie de garanţii, dar fermierul trebuie să prindă curaj. (…) Dacă undeva un client este stresat între trei şi şase luni de o bancă, noi, lucrând cu bănci care au înţeles foarte exact documentele de care avem nevoie, putem să dăm orice garanţie chiar şi în trei zile', a explicat Ileana Bratu.
Ea a precizat că FGCR este o formă de sprijin pentru creşterea accesibilităţii fermierilor la finanţare, fie de la instituţii financiare nebancare (IFN), fie de la bănci.
Concret, Fondul acordă garanţii de maximum 80% din valoarea finanţării pentru orice credit destinat domeniului agricol, fie că este vorba despre credite acordate în baza subvenţiei APIA, credite pentru cofinanţarea privată a părţii din finanţările europene acordate de Ministerul Agriculturii sau credite pentru autorităţile locale în vederea dezvoltării infrastructurii rurale.
'Noi derulăm şi un program de garantare cu fonduri europene. În plus, am avut peste 1.500 de consilii locale care au beneficiat de garanţia noastră pentru infrastructura rurală prin programe europene', a subliniat reprezentantul FGCR.
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





