Bogdan Andronic, director al Departamentului Accesare Fonduri Europene și Relații Internaționale din cadrul Transgaz vine cu o dezvăluire extrem de importantă. „În contextul mai larg al de decarbonizare, de reducere a emisiilor cu efect de seră pe care și le-a asumat România, a apărut o nouă problemă, și anume hidrogenul. Este noua religie a UE”, spune directorul.

Hidrogenul, de importanţă maximă în UE

Potrivit acestuia, sunt o serie de țări, din care face parte și eu România, care pleacă de la o zestre energetică diferită, de la un context economic diferit, de la un mix energetic diferit, dar practic toate statele UE trebuie să ajungă în același loc, iar cuvântul de ordine este hidrogenul.

Până ca această resursă să fie accesibilă tuturor, este nevoie de o perioadă de tranziție. ”Am primit de la Ministerul Energiei proiectul de HG  privind Planul Național de investiții și de schimbări climatice, versiunea 2021-2030. Este încurajator faptul că gazul continuă să fie combustibil de tranziție.

Deci rolul gazului rămâne pregnant cel puțin la un orizont de zece ani de zile de acum înainte. Noi avem proiecte pentru dezvoltarea sistemului național transport în derulare de valoare 4-4,2 miliarde de euro, din care deja pentru aproape o treime, adică 1,25 miliarde euro, sunt proiecte cheie, în final destination, sau s-a luat decizia finală de investiție.

Facem partea care ține de Transgaz. Deja am făcut grupuri de lucru, am făcut parteneriate, colaborăm cu universități, cu Universitatea de Petrol și Gaze, cu Universitatea București, cu institute de cercetare, colaborăm cu alți jucători din piață pentru a vedea cum anume putem adapta conductele de transport pentru că adaptarea, acel refurbishment al conductelor, se estimează că înseamnă cam 25% din valoarea de nou a investiției.

Deci nu ne gândim deocamdată la conducte dedicate, ne gândim la conducte prin care se va introduce gaz în amestec cu hidrogen. Sigur că sunt o serie întreagă de probleme pe care nu le putem controla încă și anume procentul de hidrogen care se introduce, cine face acest amestec, cine îl întroduce în conducte.

Sigur că la ora actuală începem cu începutul adică facem o estimare a ceea ce înseamnă o eventuală cerere pe piață, eventualele facilități de producție, pentru că  noi nu suntem decât un segment pentru un sistem integrat care include și producție și transport, și consumatori, și distribuitori”, a spus Andronic.

Ar mai fi argumente pentru hub, conform acestuia. ”Noi suntem pe coridoare importante de transport. Așa suntem așezați ca și țară, între piețele din Europa Centrală și resursele care sunt sursele de gaz din partea de sud-est.

România face parte, în viziunea Uniunii Europene, în această piață unică. Înseamnă practic dezvoltarea unor astfel de hub-uri de tranzacționare a gazelor naturale în tot ceea ce înseamnă arii de piață. România este în aria de piață sud-est.

După cum bine știți, Transgaz operează o rețea de conducte de circa 14.000 de km și suntem mândri de cei 467 km din BRUA. Suntem o țară care are cea mai mică dependență de importuri, producem cam 10 miliarde de metri cubi pe an, consumăm căm 12 miliarde pe an.

De ce hub? Hub înseamnă transparență, hub înseamnă acces, înseamnă lichiditate, hub înseamnă predictibilitate. Noi spunem că Transgaz și-a câștigat practic de a fi furnizor de securitate energetică”, a concluzionat Andronic.

Sursă foto: Dreamstime