Afacerile mari incep cu imprumuturi mici

In Valea Jiului, oamenii au luat credite mai mult sub forma ajutorului de la prieteni. Prima afacere a lui Dan Birdea, in 97, cand a renuntat sa lucreze in subteran, a fost un mic magazin in Aninoasa. Impreuna cu sotia sa, invatatoare, a investit platile compensatorii in magazin. Mai multi prieteni, chiar si primarul din Aninoasa, au imprumut pe numele lor de la banca, pentru ca ei nu aveau cu ce sa gireze suma totala. Alti prieteni i-au ajutat cu munca. Acum au un disco-bar si isi fac socoteala

In Valea Jiului, oamenii au luat credite mai mult sub forma ajutorului de la prieteni. Prima afacere a lui Dan Birdea, in 97, cand a renuntat sa lucreze in subteran, a fost un mic magazin in Aninoasa. Impreuna cu sotia sa, invatatoare, a investit platile compensatorii in magazin. Mai multi prieteni, chiar si primarul din Aninoasa, au imprumut pe numele lor de la banca, pentru ca ei nu aveau cu ce sa gireze suma totala. Alti prieteni i-au ajutat cu munca. Acum au un disco-bar si isi fac socoteala ca au investit vreo 20.000 de dolari. La capatul Vaii Jiului, un intreprinzator din Uricani a gasit modalitatea de a atrage clienti promovand traditiile si cantecul popular. Costel Stancu a fost sofer de ministru, iar acum este proprietar de restaurant si colectionar de obiecte vechi. De Ziua femeii, in localul sau vor servi numai managerii, la initiativa fundatiei pentru Dezvoltare prin Educatie Economica si Parteneriat (Deep), veniturile fiind donate pentru activitati sociale. Acesta este un exemplu al implicarii societatii civile, la care se adauga: mineriada copiilor de la Bucuresti, cand au fost stranse gunoaiele din parcul Herastrau, sau Consiliul Local al Copiilor, ambele initiate de Deep.
Intreprinzatorii invata, treptat, ca nu au decat de castigat din actiuni comune. Acesta este unul dintre scopurile principale ale Asociatiei Vaii Jiului (AVJ) si „nu este o vorba goala”, spune guvernatorul Costescu, presedintele AVJ. In general, in Vale, putini au luat credite pentru afaceri, concurate de finantarile externe. Ioan Nicolae Gui a plecat de la un microimprumut fara dobanda, de pana la 2.000 de dolari, prin programul Natiunilor Unite (PNUD), derulat de fundatia pentru promovarea intreprinderilor particulare mici si mijlocii (FPIPMM Petrosani). Treptat, a candidat si pentru finantari mult mai importante, cum este aceea Phare pentru hotelul Gambrinus (62.000 euro).
Fosta Facultate de Mine din Petrosani a devenit Universitate, iar unii absolventi incep sa lucreze pe cont propriu in zona, chiar daca locurile de munca pentru cei cu studii superioare sunt aproape inexistente. Un exemplu este cabinetul psihologic Socio Pro, deschis de o fosta studenta a Universitatii locale. Acestea sunt nise pentru micii investitori. Adevarata miza este productia pe costuri mici in zona si valorificarea produselor sau serviciilor pe alte piete, mai ales externe. Firma Adarco are 98% din activitate destinata exportului in tari ca Japonia, Germania, Anglia, Franta Norvegia (instalatii de reciclare a deseurilor, constructii metalice, transportoare cu banda). „In special pentru femei, confectiile vor aduce oportunitati de investitii si de creare de locuri de munca”, apreciaza Calin Narcis Pogacias, directorul camerei de Comert din judet. Lohnul nu este suficient exploatat in zona, astfel incat guvernatorul Costescu are printre primele obiective crearea unui parc industrial la Livezeni.
Alte oportunitati pentru investitori, pe care Guvernul a aprobat sa le sustina, prin HG nr. 646/2002, cu sprijinul Bancii Mondiale, sunt: turismul, investitii in mediu, lucrari de infrastructura si, nu in ultimul rand, retehnologizarile si cresterea gradului de securitate in munca.

INVESTItII STRAINE

Numar firme: 976;
Total capital social subscris: 1.130 miliarde lei;
Top 10 al tarilor de origine (in ordinea descrescatoare a valorii capitalului subscris): Germania, Olanda, Marea Britanie, Cipru, Italia, Austria, Grecia, San Marino, Bulgaria, Australia;
Top 10 al tarilor de origine (in ordinea descrescatoare a numarului firmelor): Italia, Germania, Austria, Turcia, Franta, Ungaria, SUA, Olanda, Moldova, Elvetia.

Valea Jiului poate atrage anul acesta pana la trei-patru milioane euro, in functie de capacitatea de absorbtie. Programe de urmarit:
· Fondul pentru Reconstructia Regiunilor
Miniere Afectate de Restructurare (MARR) – 2,5 milioane euro anul trecut; componentele programului de Coeziune Economica si Sociala derulat prin Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (MDP);
· Programe finantate exclusiv de la buget prin MDP si prin Ministerul Turismului; Schema de microcredite (fond total de 12.500 de dolari).
Detalii: www.jiuvalley.ro, www.avj.ro; www.deep.ro; www.jvcenter.ro.