Afacerea agricola ramane pasare rara la tara

Legumicultorii cu solarii „au prins” un sezon bun in 2004. Preturile au fost multumitoare, iar productia, asemenea. Nicusor Tonciu, un fermier de 27 de ani din comuna giurgiuveana Valea Dragului, e multumit: „Am castigat bine si vreau sa pun inca 6.000 de metri patrati de solar (de doua ori mai mult decat are acum). Eu si fiecare din membrii familiei mele am castigat anul acesta din cultivarea legumelor opt milioane de lei lunar.” Ca el mai sunt multi producatori cu solarii, care au castigat bin

Legumicultorii cu solarii „au prins” un sezon bun in 2004. Preturile au fost multumitoare, iar productia, asemenea. Nicusor Tonciu, un fermier de 27 de ani din comuna giurgiuveana Valea Dragului, e multumit: „Am castigat bine si vreau sa pun inca 6.000 de metri patrati de solar (de doua ori mai mult decat are acum). Eu si fiecare din membrii familiei mele am castigat anul acesta din cultivarea legumelor opt milioane de lei lunar.” Ca el mai sunt multi producatori cu solarii, care au castigat bine in 2004. Ploile din timpul verii au stricat recolta neprotejata, asa ca Nicusor poate vinde rosiile crescute in solar cam de doua ori mai scump decat anul trecut. Ce se va intampla insa anul viitor cu investitia lui daca gradinile micilor producatori vor fi pline de rosii care vor invada pietele Capitalei? Dilema lui Nicusor pare a fi aceeasi pentru orice fermier care-si vinde productia, nu o tine doar pentru consumul propriu. Incertitudinea „roade” afacerile producatorilor de cereale sau ale crescatorilor de animale. Dar cat este afacere si cat supravietuire sau hobby in agricultura noastra?Din punctul de vedere al autoritatilor, cam 50% din suprafata agricola totala a Romaniei este lucrata de catre societati comerciale, deci, teoretic, avem un procentaj de 50% agricultura comerciala, supusa incertitudinii, la fel ca si afacerea lui Nicusor. Jumatatea comerciala nu este insa impartita egal. Avem exploatatii enorme, dar si fermieri cu un petic de pamant. Fostul arbitru de fotbal Adrian Porumboiu, este mai degraba presedintele unei mari corporatii agro-alimentare, decat fermier. „Cheia supravietuirii agriculturii este integrarea cu industria alimentara. Fara procesare, agricultura nu este rentabila. Din punctul de vedere al dotarii fermelor si a fabricilor de procesare, suntem deja in Uniunea Europeana”. Firmele lui Porumboiu lucreaza circa 40 de mii de hectare in estul tarii. Poate exploatatiile fostului arbitru international sau ale altor 20-30 de astfel de „fermieri” sunt pregatite pentru Europa, insa majoritatea taranilor produc pentru nevoile proprii. „Mai avem mult de lucrat la acest capitol”, recunoaste Valeriu Steriu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR). Solutia salvatoare ar putea veni de la Bruxelles. „Exploatatiile mici cu sanse de reusita pe piata vor primi lunar, din 2007, 1.000 de euro pentru a deveni ferme comerciale. Timp de cinci ani, taranii vor putea investi acesti bani pentru achizitionarea de utilaje si echipamente agricole”, mai spune Steriu. Aceste ferme comerciale arata altfel in opinia lui Adrian Radulescu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR) decat in viziunea fostului arbitru Porumboiu. „In cazul cerealelor, marimea minima va fi de 100 de hectare, pentru legumicultura practicata in solarii suprafata minima care asigura profit porneste de la jumatate de hectar, iar o ferma rentabila va avea minimum 30 de vaci”. Radulescu se considera un fermier mare, conform propriei definitii, cu o ferma de circa 1.600 de hectare si un efectiv anual de 15 mii de porci. Suntem deci departe de crearea unei clase de mijloc agricole. Deocamdata, agricultura noastra pare a se integra mai degraba in America de Sud. Marile latifundii sunt inconjurate de o masa de exploatatii de subzistenta, sarace si fara perspective. Daca politica Uniunii Europene va „ajuta” micile exploatatii sa dispara, ce ferme le vor lua locul? Se vor extinde „latifundiile” sau clasa fermierilor va avea castig de cauza? S-ar putea totusi sa nu fim nevoiti sa alegem intre ferme si latifundii. „Nu tin cu orice pret sa lucrez 40 de mii de hectare. As fi multumit sa cumpar produse agricole ieftine pentru procesare, dar acest lucru nu este deocamdata posibil”, spune Adrian Porumboiu. Poate ca politicile de sustinere, pe care le vom aplica dupa integrare, vor stimula aparitia fermelor mijlocii, care sa obtina produse agricole de calitate si la preturi competitive. Succesul acestor politici se va vedea pe masa orasenilor.

6,2 milioane hectare
Atat au lucrat in 2002 persoanele juridice, din 13,9 milioane de hectare de teren agricol utilizat, potrivit recensamantului general agricol. Producatorii individuali au lucrat 7,7 milioane de hectare. In ultimii ani se inregistreaza o tendinta lenta de reducere a suprafetelor lucrate de producatorii individuali. In cazul exploatatiilor agricole individuale, cea mai raspandita dimensiune se situeaza intre doua si cinci hectare. In cazul persoanelor juridice, cele mai multe terenuri au dimensiuni de peste 100 de hectare.