Adrian Majuru a fost ales de redacția Revistei Capital în Topul Excelenței în Management din România, ediția 2023, la categoria „Cultură”, iar în acest sens, managerul de la Muzeul Municipiului București a acordat un interviu, regăsit mai jos, în care a vorbit despre viața de muzeograv, despre importanța informației și cum trebuie aceasta adusă în față publicului tânăr, obișnuit deja cu o altfel de viteză.

Revista Capital: Care credeți că este cel mai de succes proiect implementat în 2022?

Adrian Majuru: Cel mai important proct al anului trecut a fost primul pas facut pentru proiectul unei mari galerii nationale de arta si anume Pinacoteca Bucuresti. Proiectul tehnic de executie a primit autorizatia de constructie iar dosarul a fost inaintat de catre Primaria Municipiului Bucuresti pentru finantare externa.

Revista Capital: Care este cel mai mare proiect din cariera dumneavoastră implementat în cadrul instituției în care activați în prezent?

Adrian Majuru: Ei bine, la acest capitol pot spune ca recalibrarea institutionala, a Muzeului Municipiului Bucuresti, inceputa cu mari eforturi in urma cu aproapoe 9 ani, reprezinta cel mai mare proiect din cariera mea… institutionala. Au fost deschise muzee noi in 2016 sau redeschise altele dupa foarte multi ani de asteptare in 2017 si 2018. Au fost insa si muzee a caror situatie a fost imbunatatita fiindu-le ridicate standardele. In sfarsit, demersul muzeal a fost si ramane completat de o dinamica a consumului cultural dedicat atat loisirului(concerte, teatru, ateliere) cat mai ales informatiei specializate care sa vina in intampinarea celor care sunt in formare universitara sau reprofesionalizare.

Revista Capital: Care sunt proiectele prevăzute pentru 2023?

Adrian Majuru: In acest moment institutia este functionala iar mutiplele echipe din interiorul ei reusesc sa o pastreze dinamica. Din acest moment inaintam proiecte de anvergura care implica colaborarea in timp real a Primariei Municipiului Bucuresti iar dintre aceste proiecte, cele mai importante sunt: reluarea santierului de restaurare si consolidare a palatului Voievodal Curtea Veche; demararea santierelor de consolidare si restaurare pentru muzeul Gheorghe Tattarescu si Palatul Pinacotecii(Dacia-Romania) si apoi, cel mai nou proiect, depozitul intregal de patrimoniu asociat cu ateliere de restutare. Proiectul este facut din 2022 insa suntem in etapa atriburii unui teren pentru ridicarea lui.

Revista Capital: Care sunt cele mai mari probleme cu care v-ați confruntat în contextul pandemiei?

Adrian Majuru: Criza globală provocată de răspândirea noului Coronavirus a avut și continuă să aibă un impact fără precedent asupra sectorului cultural din întreaga lume. Pentru a înțelege mai bine situația din ultimele săptămâni cu care se confruntă muzeele, în special în Europa, Rețeaua Organizațiilor Muzeale Europene (NEMO) a documentat și analizat impactul economic asupra muzeelor, demonstrând totodată oportunități digitale pe care muzeele le-au pus în practică și pe care continuă să le utilizeze pe deplin. Raportul a analizat aproape 1.000 de răspunsuri la sondaje colectate între 24 martie și 30 aprilie 2020 de la muzee din 48 de țări, majoritatea din Europa.

Muzeele au răspuns rapid și proactiv la pandemie, direcționându-și atenția către abordarea nevoilor din cadrul comunităților lor în această situație. Acestea au contribuit la reducerea izolării și a singurătății prin creșterea ofertei digitale, prezența lor online contribuind la implicarea persoanelor care au stat sau continuă să stea acasă.

Muzeul Municipiului București, la rândul lui, a stimulat sentimentul de încredere și de comunitate prin încurajarea interacțiunii cu vizitatorii săi online, menținându-și de asemenea programele de educație informală, de această dată de la distanță, prin furnizarea de materiale educaționale (inclusiv reviste de specialitate, disponibile gratuit aici – https://muzeulbucurestiului.ro/publicatii.html), clipuri educative și ateliere pentru copii online. Acestea sunt disponibile publicului pe canalul de YouTube al MMB și pe paginile noastre oficiale de Facebook.
În conformitate cu răspunsurile la sondajul organizat de NEMO, 3 din 5 muzee au raportat pierderea în medie a 20.300 € pe săptămână din cauza închiderii muzeelor și a opririi călătoriilor. Multe muzee au raportat o pierdere considerabilă a veniturilor, de 75-80%, muzeele mai mari și muzeele din zonele turistice raportând pierderi săptămânale în valoare de sute de mii de euro. Muzeele sunt afectate direct și puternic de scăderea globală a turismului, dincolo de criza imediată. OCDE a prezis o scădere cu 50-70% a activităților de turism global.
Sondajul a arătat că muzeele care se bazează în mare parte pe finanțare privată au raportat o vulnerabilitate mai mare în ultimele săptămâni, sursele de venit private fiind mai susceptibile la schimbările pieței.

Pe partea de activitate online, sondajul a arătat că 4 din 5 muzee și-au sporit serviciile digitale pentru a ajunge la audiența lor, adesea cu sprijinul personalului care a preluat noi sarcini pentru a face față circumstanțelor. Aproape jumătate dintre corespondenți au declarat că muzeul lor oferă acum unul sau mai multe servicii online noi, iar 2 din 5 muzee au raportat o creștere a vizitelor online, cuprinse între 10 și 150% în timpul raportării. Astfel muzeele care au fost capabile să schimbe sarcinile personalului și / sau să investească mai multe resurse au putut să își crească serviciile digitale și au observat o creștere a vizitelor online.

Rezultatele sondajului au contribuit la identificarea și formularea unor recomandări pentru acțiuni imediate, pentru considerente pe termen mediu și pentru conceperea unei strategii pe termen lung. În conformitate cu NEMO, acestea sunt:
1. Sprijin economic pentru activitățile muzeelor și instituțiilor de cultură;
2. Investiții în patrimoniul cultural digital;
3. Crearea unor expoziții și proiecte adaptate pentru această perioadă de criză.

Un alt raport, de această dată creat de UNESCO , a cuprins muzee și în afara continentului european. În ce privește strategiile abordate de muzee în această perioadă, studiul mai sus menționat a relevat că diviziunea digitală este acum mai evidentă ca niciodată. Într-adevăr, pentru milioane de oameni din întreaga lume, în special în țările în curs de dezvoltare, accesul la cultură prin mijloace digitale nu este la îndemână, ceea ce face dificilă lansarea muzeelor virtuale sau accesarea colecțiilor online. Potrivit Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, aproape jumătate din populația lumii nu are acces la Internet . Impactul crizei asupra instituțiilor culturale, în special asupra muzeelor, necesită o abordare globală care reafirmă rolul central al culturii ca mod de a face societatea mai rezistentă, precum și ca un domeniu care ajută la reactivarea economiei și a ecosistemului cultural, pentru a promova un viitor mai bun, în special pentru generațiile viitoare.

Implicațiile „noului normal” vor ține muzeele și specialiștii ocupați în lunile următoare și vor atinge aproape fiecare aspect al activității muzeului. Nu există nicio cale rapidă înapoi la normal – în loc să ne întoarcem la obiectivul nostru clasic, trebuie să învățăm din această criză pentru a răspunde, atenua, adapta și integra eficient schimbările. Contextul în schimbare necesită investiții mai puternice și sisteme revizuite și restructurate pentru a face față acestei perioade, dar și altor situații ce pot apărea pe viitor.

Revista Capital: De ce v-ați lovit în relația cu administrația locală sau centrală?

Adrian Majuru: Cea mai mare amenintare o reprezinta subfinantarea care pune in pericol conservarea si securitatea patrimonioului si desigur, functionarea unei institutii, mai ales cand vorbim de scumpirea utilitatilor si serviciilor. Subfinantarea a fost cronica intre 2018 si 2020 iar in ultimii trei ani are loc o usoara revenire catre un echilibru financiar, care a anulat cel putin problema arieratelor si amanarilor de plata, unde a putut fi posibil. Ramanem intr-o usoara amenintare de slaba finantare dar cautam solutii de vindecare iar pemntru asta ne aflam in dialog permanent cu Primaria Municipiului Bucuresti.

Revista Capital: Ce sfat i-ați da unui tânăr care este la început de drum într-o carieră similară cu a dumneavoastră?

Adrian Majuru: Pentru a vă pregăti pentru schimbarea inerentă a resorturilor sociale și profesionale și pentru va ajuta să funcționati si să luptati pe o atitudine pozitiva, este foarte necesar să oxigenați atmosfera din jurul vostru.

Drept urmare:
– Încercați să construiți în jurul vostru, atât cât este posibil, o echipă de lucru, chiar dacã sunt decalaje de pregătire între membrii echipei. Ceea ce trebuie să primeze este plusul de caracter și bună voință/credință pentru a munci.
– Ajutați fiecare dorință de schimbare și întindeți mâna oricărui apropiat care cere sprijin pentru a înțelege schimbarea și pentru a se adapta. Adesea cel care îți cere sprijinul poate fi dintr-o generație diferită, pe minus sau plus.
– Avem nevoie de reconsiderarea profesională a fiecăruia dintre noi și întărirea echipei/comunității prin număr relativ echilibrat de competențe reale, pentru a forma masã critică, altfel nu vom rezista schimbărilor.

Pentru cã aceste schimbări descrise mai sus vin împreună cu perioade îndelungate de subfinanțare, ceea ce înseamnă că trebuie să fim pe deplin conștienți că vremurile vor fi foarte grele iar banii vor rămâne mereu puțini. Ceea ce ne va salva este abilitatea de a rămâne competitivi.

La plante și la animale viața continuă prin repetarea valabilului dar la om și la popoare viața nu poate continua decât prin continuă creație.
Cine nu crește de fapt descrește. Cine nu înaintează de fapt regresează. Și cine nu învinge de fapt este învins.

Revista Capital: Care credeți că vor fi cele mai importante schimbări în domeniul în care activați în următorii 10 ani?

Un muzeu pe o hartă a viitorului și abilitatea de a rămâne competitivi

Lumea noastră se schimbă. Timpul trăit devine cea mai importantă investiție. Și dorința cu cea mai mare greutate. Urmează timpul oferit celuilalt, și familiei, aflat în mers sincron cu timpul profesiei. Totul va orbita în jurul acestei ecuații: timpul trăit îi timpul profesional. Rezultatul dorit este echilibrul interior și deschiderea continuă spre nou, către exterior. Aceasta va deveni curând o realitate, care va transcende vârste, spații culturale, de gen sau confesiune.

Cum poate evolua o instituție în interiorul acestei ecuații de viață schimbată? Orice instituție se poate adapta raportat la puterea de schimbare a oamenilor care traiesc și profesează în interiorul ei. Anvelopele sociale și profesionale aflate în exteriorul oricarei entități instituționale formează comunitatea pe care o numim generic București.

Despre instituție și comunitate voi încerca să vorbesc mai departe.

Orașul București, asemenea oricărui alt oraș în care trăim o bună parte din viață, poate deveni o pasiune, pentru că se schimbă odată cu noi și este asemenea unui organism viu. Imaginea sa a evoluat pe măsura trăsăturilor noastre sufleteşti, trăsături păstrate în „vitrina” propriei noastre vieți care este fizionomia. Înfăţişările oraşului se modifică odată cu chipul nostru ca urmare a unui foarte interesant mimetism. Deoarece împreună formăm un singur organism viu, care trăieşte şi moare simbiotic.

Muzeul Municipiului București și-a orientat proiectele de cercetare și de narațiune expozițională către explicarea viitorului imediat prin instrumentele unei călătorii aflate în același timp în prezent și trecut, având ca exemplu faptul că fiecare dintre noi suntem finalitatea proiecției despre viitor a generației părinților noștri și, în același timp, pregătim proiecția noastră de viitor, prin copiii noștri. Nu se trage niciodată linie; este o călătorie continuă pentru care trebuie să te pregătești cu fiecare vârstă și cu fiecare generație, care consumă ceea ce numim istorie.

Muzeul Municipiului București ajunge treptat să redefinească mecanismul muzeal și reușește să pună în mișcare obiectele prin mesaje narative ample, care includ timpul verbal future in the past. Ne interesează prognoza, cum vom îmbătrâni, cum se vor maturiza copiii noștri, cum ne modifică tehnologia modul de viață.

În consecință, strategia MMB este de a ajuta fiecare vizitator să își rafineze proiecția personală asupra vieții sale și de a o include, cu pași mici dar fermi, pe harta propriului său viitor. Această hartă a viitorului pornește de la muzeul personal al fiecăruia, de la pasajele de viață adunate, de la experiențele profesionale și sociale traversate cu fiecare vârstă și care formează într-un final un manual al tinerilor utilizatori de cartografie personală. Povestea fiecăruia dintre noi poate ajuta copiii să își dezvolte un muzeu personal care să adune abilități de adaptare, apoi un panel de sentimente și afecte pozitive, antidoturi pentru momente de neliniște și, desigur, memoria fiecărui pas făcut înainte.

Muzeul Municipiului București a reușit să deschidă porți pentru a ajuta societatea să se reinventeze, să-i ofere multiple posibilități pentru a se descoperi și, mai ales, deplina bucurie a unui posibil început cu fiecare vârstă trecută, pentru fiecare. Muzeul a devenit locul unde poate fi cunoscută granița pe care vizitatorii o pot trece prin dorința de modelare a propriului sine, modelare de viață, oferind astfel și altora modelul succesului profesional, vorbind deschis celorlalți despre acesta.

În final trebuie subliniat faptul că Muzeul este o proiecție culturală a comunității. El reconstituie o sincronizare de proiecții culturale în funcție de vârste, paliere profesionale, educație, așteptări în inovație, originalitate. Comunitatea are un ritm constant de modernizare, iar Muzeul trebuie să facă parte integrantă din această mișcare. Comunitatea este un organism viu, iar Muzeul este un produs de reprezentare a ei în exterior, către ea însăși și, mai ales, către ceilalți din afara ei.

Revista Capital: Bani. Ce vă spune acest cuvânt?

Adrian Majuru: Fictiune. Atunci cand solicit ajutorul cuiva ii cer sa-mi ofere din timpul lui, si mai ales sfatul lui care vine din interiorul abilitatilor profesionale. Timpul si competetele nu sunt fictiuni.